Tantarii au determinat constructia salbei de lacuri din nord-vestul Capitalei

O epidemie de malarie izbucnita in anii '30 i-a facut pe edilii vremii sa treaca la amenajarea raului Colentina. Mai mult o mlastina decat un rau, Colentina era un focar de tantari. Prin cheta

O epidemie de malarie izbucnita in anii '30 i-a facut pe edilii vremii sa treaca la amenajarea raului Colentina. Mai mult o mlastina decat un rau, Colentina era un focar de tantari. Prin cheta publica, cu bani alocati de primarie si cu fonduri de la bugetul central, autoritatile incep, in 1936, ceea ce s-a numit "asanarea raului Colentina in orasul Bucuresti". Dupa mai multi ani de munca, Bucurestiul s-a imbogatit cu o "salba de lacuri", 15 la numar. "Uzinele Comunale Bucuresti au construit baraje pentru eliminarea ochiurilor de apa, pline de stuf. De asemenea, albia raului a fost adancita astfel incat sa nu mai creasca vegetatie. Pe rand, au aparut lacurile Buftea, Chitila, Plumbuita, Fundeni. Pe langa lacuri au mai fost construite si amenajari piscicole", ne-a declarat Cristian Teodorescu, directorul Serviciului de Gospodarire a Apelor Ilfov. Interventiile ulterioare de indiguire sau de refacere a barajelor s-au facut pe solutiile initiale ale autoritatilor. In acest moment, salba de lacuri de baraj din lungul vaii Colentina, Straulesti, Buciumeni, Mogosoaia, Buftea poate transporta o cantitate de apa de 40-50 de metri cubi pe secunda.