Sub caminele Politehnicii din Bucuresti se tin cursuri de tehnica supravietuirii

O adunatura ciudata si-a facut casa sub doua camine ale studentilor din Regie. Unii sunt angajati ai Politehnicii, tolerati de administratie in magaziile de prin demisoluri, sa nu ajunga boschetari.

O adunatura ciudata si-a facut casa sub doua camine ale studentilor din Regie. Unii sunt angajati ai Politehnicii, tolerati de administratie in magaziile de prin demisoluri, sa nu ajunga boschetari. Altii s-au bagat "la studenti", ca e cald si gratis. In demisolul caminului P27 al Politehnicii din Bucuresti, 9 insi studiaza tehnicile de supravietuire. Se ia o leafa de trei milioane, se aduna cu pensia lu' ma-mare si se trimit copiii la cersit, in gura metroului din Grozavesti. Rezultatul se imparte la toti. Asta face familia lu' Marin, de vreun an. S-a pripasit in campusul Regiei de cand i-a scos din casa, cu pumni in cap, feciorul al' mare. N-aveau cine stie ce nici inainte: doua camarute, printr-un dos de Drumul Taberei. Tot in doua camere s-au bagat si la studenti, doar ca sunt nitel mai mici. Daca faci socoteala, le iese un metru jumate de caciula, cat sa nu doarma in picioare. De cand s-au mutat ai lu' Marin in P27, recunosti caminul dupa aburii de latrina. Trebuie sa ai ficatii de beton sa le intri in baie; cimentul de pe jos e ud si moale. In alea doua odai au incaput o fieratanie de pat si un frigider cu usa smulsa. Nevasta lu' Marin, care mai da cu matura in Politehnica, zice ca a primit "casa" de la serviciu. A cerut si la primarie, da' n-a vazut nimic. Da' cica e bine in Regie, ca au totul la indemana. Sunt destule tomberoane cat sa sature copiii. Pe aia mai marisori i-au subrezit orfelinatele si scolile speciale: o fata e schioapa, alta are fata plina de cicatrice, doi baieti vorbesc cu incetinitorul. Mai greu e cu cel mic, de doi anisori. P-asta il pacalesc cu un biberon gol din care suge toata ziua. In demisolul "studentilor la supravietuire" mai stau noua angajati ai Politehnicii, cu tot cu familii: patru sunt paznici, trei cameristi, doi pompieri. Ba s-a strecurat si un pensionar. Dar grosul sade vizavi, intr-un camin mai pricopsit. O adunatura pestrita populeaza demisolul lui P26. Unii si-au strecurat in celula de doi pe trei masini de spalat si combine frigorifice inalte pana-n tavan. aia cu copii multi si-au mai tras cate o celula, si au facut-o bucatarie cu aragaz, coltar si tot dichisul. Pe culoarul ciuruit de usi miroase a dero si varza. Doamna N. imparte aia sase metri patrati cu cele doua fete, una studenta - cealalta absolventa de Agronomie. De maine vor avea mai mult spatiu: absolventa pleaca in Italia. Usa in usa cu ele sta fratele doamnei N, cu sotia si trei copii. Fetita mai marisoara e olimpica, baietii sunt premianti. Ii ajuta la lectii un vecin, fost inginer chimist, ajuns portar. O familie clasica de refugiati - mama si doi copii - a primit aprobare sa se mute mai spre gura culoarului. Asa ii e mai usor mamei sa-si care fetita infirma. A facut zeci de cereri de carucior. Nu s-au aprobat. Una care se recomanda "nepoata lu' Viorica din Clejani", aia de canta cu tarafu', si-a pus persanele pe pereti si saci de nailon pe jos. O haita de catei din portelan ii linge vitrina. Lumea zice c-ar avea casa, da' a inchiriat-o. Barba-su face bani cu vioara in strainataturi, ea e frizerita. Cica si-a bagat "la studenti" nepoti cu tot cu bunici si prieteni cu tot cu concubine. Oficial, in cele doua camine locuiesc 25 de familii de refugiati, cu 22 de copii - 62 de oameni cu totul. "E singurul lucru care ne lipsea", spun studentii. "Unii se-mbata si fac scandal, plus ca isi aduc tot familionul, cu catel si purcel". Refugiatii se plang de "traditiile" din Regie: "Domne, astia arunca borcane pe geam, de ne e frica sa lasam copiii afara". Ecaterina Andronescu, rectorul Politehnicii, spune ca va incerca sa gaseasca o solutie la Primaria Sectorului 6. Deocamdata, ii ajuta, pentru ca altfel multi ar ajunge boschetari. Asa ca, dimineata, din P26 si P27, aia de sus ies cu mapa, aia de jos ies cu tarnul.