Experții avertizează asupra unei posibile „amenințări pandemice”. Un virus este rezistent la apărarea organismului
0Virusul gripei aviare ar putea fi rezistent la febră, unul dintre principalele mecanisme de apărare ale organismului. Cercetători de la Cambridge avertizează că tulpinile aviare continuă să se multiplice chiar la temperaturi ridicate, ridicând riscul unei viitoare amenințări pandemice.

Una dintre principalele mecanisme prin care organismul se apără de infecții este febra, care ridică temperatura internă pentru a îngreuna replicarea virusurilor și apariția formelor severe de boală. Însă, noi cercetări realizate de Universitatea Cambridge din Marea Britanie sugerează că acest mecanism termic de apărare nu funcționează în cazul gripei aviare, scrie Daily Mail.
Virusurile obișnuite ale gripei la om rămân, de regulă, în tractul respirator superior, unde temperatura este de aproximativ 33 de grade Celsius. În cazul febrei, aceasta poate ajunge până la aproape 41 de grade Celsius, ceea ce încetinește infecția și oferă sistemului imunitar timp să elimine virusul.
Virusurile gripei aviare, însă, se dezvoltă în tractul respirator inferior și uneori în intestinul păsărilor, acolo unde temperaturile sunt cuprinse între 40 și 42 de grade Celsius, niveluri în general mai ridicate decât cele pe care le poate atinge corpul uman.
Ce au descoperit oamenii de știință
Pentru a investiga cum influențează acest lucru severitatea unei infecții cu gripă aviară, oamenii de știință au infectat șoareci cu o versiune modificată, crescută în laborator, a virusului gripal PR8 – o tulpină considerată sigură pentru oameni – căreia i-a fost modificată secțiunea genetică responsabilă de replicarea virală, pentru a semăna fie cu virusurile gripale umane, fie cu cele aviare.
Când șoarecii au fost ținuți la o temperatură similară cu cea a unei febre umane, rezultatele au arătat că versiunea de virus asemănătoare gripei umane s-a replicat cu dificultate, în timp ce versiunea asemănătoare gripei aviare a continuat să se multiplice și a provocat boală severă.
Studiul trebuie confirmat prin teste și pe alte animale mai apropiate de oameni, însă cercetătorii avertizează că acesta sugerează că febra ar putea fi ineficientă împotriva gripei aviare.
Oamenii de știință au mai adăugat că rezultatele ar putea influența modul de tratare a gripei aviare, indicând că nu este întotdeauna benefic să fie redusă febra unui pacient infectat cu gripă aviară.
Rolul febrei
Oamenii folosesc febra ca mecanism de luptă împotriva infecțiilor deoarece temperaturile mai ridicate pot denatura proteinele esențiale pe care virusul se bazează pentru a se replica. Astfel, se încetinește multiplicarea virusului și sistemul imunitar câștigă timp pentru a-l ataca și elimina.
Dr. Sam Wilson, virolog molecular la Universitatea Cambridge, care a condus cercetarea, a declarat: „Din fericire, oamenii nu se infectează foarte des cu virusuri ale gripei aviare, dar tot vedem câteva zeci de cazuri umane pe an. Ratele de fatalitate în cazul gripei aviare la om au fost istoric alarmant de mari, cum a fost cazul infecțiilor cu H5N1, unde mortalitatea a depășit 40%.”
El a adăugat: „Înțelegerea modului în care virusurile gripei aviare provoacă îmbolnăviri grave la oameni este esențială pentru supraveghere și pregătirea pentru pandemii. Acest lucru este cu atât mai important din cauza amenințării pandemice reprezentate de virusurile aviare H5N1.”
Cercetarea vine după ce un american din statul Washington a murit, fiind infectat cu o tulpină de gripă aviară care nu mai fusese întâlnită până acum la oameni – doar al doilea deces cauzat de gripă aviară înregistrat vreodată în SUA. Totodată, cu o zi înainte, autoritățile din Franța au avertizat că o pandemie de gripă aviară ar putea fi mai mortală decât cea de Covid.
Cum a fost realizat studiul
În noul studiu publicat în revista Science, cercetătorii au editat genele PB1 ale virusului, acele gene care ajută virusul să se multiplice.
Acestea au fost modificate fie pentru a corespunde celor întâlnite la virusurile gripale umane de tip A – cele mai comune forme de gripă la om – fie celor din virusul gripei aviare.
În experimente, șoarecii au fost infectați fie cu versiunea „umană”, fie cu versiunea „aviarǎ” a virusului, iar apoi au fost ținuți fie la temperatură ambientală, fie la o temperatură care imita febra umană.
Șoarecii nu dezvoltă în mod normal febră ca răspuns la infecții, dar cercetătorii au reușit să mimeze febra prin ridicarea temperaturii ambientale la nivelul unei febre umane, ceea ce a dus și la creșterea temperaturii corporale a rozătoarelor.
Rezultate
Rezultatele au arătat că rozătoarele infectate cu versiunea de virus asemănătoare gripei umane nu au dezvoltat forme severe ale bolii când au fost expuse la 41C.
În schimb, rozătoarele infectate cu versiunea asemănătoare gripei aviare au dezvoltat boală severă chiar și la această temperatură.
Dr. Matt Turnbull, virolog la Universitatea din Glasgow și primul autor al studiului, a declarat: „Este esențial să monitorizăm tulpinile de gripă aviară pentru a ne ajuta să ne pregătim pentru posibile focare. Testarea virusurilor cu potențial de transmitere la oameni, pentru a evalua cât de rezistente ar putea fi la febră, ne poate ajuta să identificăm tulpinile mai virulente.”
Experții avertizează că infecțiile cu gripă aviară sunt mai frecvente în lunile de toamnă, deoarece păsările migratoare – care pot fi purtătoare ale virusului – își schimbă traseele, răspândind virusul în zone noi.
Există în continuare temeri că virusul ar putea suferi mutații astfel încât să se transmită între oameni, ceea ce ar putea declanșa un nou focar similar cu pandemia de Covid.























































