Criza climatică. Tensiuni pe tema bugetului privind combaterea schimbărilor climatice înainte de COP29
0Cu mai puțin de trei luni până la negocierile climatice COP29 ale ONU din acest an, țările sunt încă departe de un acord asupra celei mai mari provocări a summitului, stabilirea unui nou obiectiv de finanțare pentru a ajuta națiunile în dezvoltare să facă față schimbărilor climatice.

Un document de negocieri publicat de organismul ONU pentru climă a prezentat diviziunile între națiuni, înainte de o întâlnire care va avea loc la Baku luna viitoare, unde negociatorii vor încerca să avanseze în rezolvarea celor mai dificile probleme, potrivit Reuters.
Documentul sugerează șapte opțiuni, reflectând pozițiile concurente ale țărilor, pentru un posibil acord COP29. Noua țintă va înlocui angajamentul actual al națiunilor bogate de a oferi 100 de miliarde de dolari anual în finanțare pentru climă țărilor în dezvoltare.
Țările vulnerabile și în dezvoltare doresc un obiectiv de finanțare mult mai mare. Țările donatoare, precum Canada și Uniunea Europeană, care numără 27 de state membre, afirmă că bugetele naționale întinse fac ca o creștere semnificativă a finanțării publice să fie nerealistă.
„Am parcurs un drum lung, dar există în continuare poziții diferite pe care trebuie să le reconciliem”, a spus Mukhtar Babayev, președintele summitului COP29.
Babayev, care este ministrul ecologiei și resurselor naturale din Azerbaijan, a declarat că președinția COP29 va organiza negocieri intense asupra obiectivului de finanțare înainte de summitul de la Baku din noiembrie.
Cine plătește pentru criza climatică
Una dintre opțiunile din document stabilește un obiectiv pentru țările dezvoltate de a oferi 441 de miliarde de dolari anual în granturi, combinat cu scopul de a mobiliza un total de 1,1 trilioane de dolari în finanțare din toate sursele, inclusiv finanțare privată, anual din 2025 până în 2029.
Această opțiune reflectă poziția țărilor arabe.
O altă opțiune, care reflectă poziția de negociere a UE, stabilește un obiectiv global de finanțare pentru climă de peste 1 trilion de dolari anual - inclusiv investițiile interne ale țărilor și finanțarea privată - în cadrul căruia ar fi inclusă o sumă mai mică oferită de țări „cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră și capacități economice”.
UE a cerut ca China - cel mai mare poluator din lume și a doua cea mai mare economie din lume - să contribuie la noul obiectiv de finanțare pentru climă.
China este clasificată de ONU ca țară în dezvoltare conform unui sistem dezvoltat în anii 1990, care este încă utilizat în prezent. Beijingul respinge ideea că ar trebui să fie responsabil pentru plata finanțării pentru climă, bani care sunt în mare parte plătiți de țările bogate către cele sărace.
Negociatorii se așteaptă ca problema privind stabilirea țărilor care trebuie să plătească să fie una dintre cele mai mari obstacole în atingerea unui acord de finanțare la COP29.
O altă opțiune din document, care reflectă poziția Canadei, sugerează că acestea ar trebuie să fie determinate pe baza emisiilor per cap de locuitor și a veniturilor - o măsură care ar putea include și Emiratele Arabe Unite, Qatarul și altele.