Cum ar putea antiviralele pentru herpesul bucal să reducă riscul de Alzheimer: noul studiu amplu care schimbă paradigma
0Un virus aparent banal, responsabil pentru herpesul bucal (labial), ar putea avea legături neașteptate cu una dintre cele mai înspăimântătoare boli ale bătrâneții: Alzheimer.
Un nou studiu de amploare atrage atenția asupra unei legături neașteptate, dar îngrijorătoare: virusul Herpes simplex tip 1 (HSV-1), responsabil de herpesul labial, ar putea juca un rol mai complex decât se credea până acum — inclusiv în dezvoltarea bolii Alzheimer.
Cercetarea, desfășurată pe un eșantion impresionant de aproximativ 700.000 de pacienți din Statele Unite și publicată recent în prestigioasa revistă BMJ Open, a constatat că persoanele cu Alzheimer au avut un risc cu 80% mai mare de a fi diagnosticate cu infecția cu HSV-1, comparativ cu cele fără această afecțiune neurodegenerativă. Ori altfel spus: persoanele cu HSV-1 aveau un risc cu 80% mai mare de a dezvolta boala Alzheimer.
Studiul, realizat de specialiști ai companiei biofarmaceutice Gilead Sciences și ai Universității Washington din Seattle, nu stabilește o relație de tip cauză-efect, dar sugerează că virusurile neurotrope — capabile să pătrundă în sistemul nervos — ar trebui monitorizate mai atent în contextul cercetărilor privind demența.
O rază de speranță: antiviralele ar putea reduce riscul
Cea mai promițătoare concluzie a studiului este că tratamentul cu antivirale a fost asociat cu o reducere cu 17% a riscului de a dezvolta Alzheimer în rândul persoanelor infectate cu HSV-1. Cu alte cuvinte, medicamentele utilizate frecvent pentru controlul herpesului labial ar putea avea, în mod neașteptat, și un efect protector împotriva acestei boli neurodegenerative.
În rândul pacienților analizați, majoritatea femei (65%) cu o vârstă medie de 73 de ani, aproximativ 40% au urmat tratamente antivirale, iar în această grupă incidența bolii Alzheimer a fost semnificativ mai scăzută.
Virusurile care țintesc creierul – o nouă frontieră în neurologie
HSV-1 nu este singurul suspect. Cercetătorii au analizat și alte virusuri din familia herpesului — HSV-2, virusul varicelo-zosterian și citomegalovirusul — toate fiind asociate cu un risc crescut de demență, deși mecanismele implicate nu sunt încă pe deplin înțelese.
Un aspect important este că multe infecții cu HSV-1 sunt asimptomatice, iar pacienții nu solicită tratament. Această realitate face ca interpretarea datelor să fie dificilă. Totuși, semnalul de alarmă rămâne valabil: virusurile latente pot avea efecte neașteptate asupra creierului, chiar și zeci de ani mai târziu.
Miturile despre legătura dintre herpesul bucal și demență, demontate
Herpesul bucal nu este un „bilet dus” spre Alzheimer – este mesajul ferm al comunității științifice, care reacționează la noul studiu despre legătura dintre virusul HSV-1 și demență. Comentariile, centralizate de platforma internațională Science Media Centre, subliniază că infecția cu herpes labial, deși frecventă, nu echivalează cu dezvoltarea bolii Alzheimer.
„A avea herpes labial nu este, în niciun caz, o condamnare. Este doar un factor de risc minor, mult mai puțin relevant decât, să zicem, procesul natural de îmbătrânire”, afirmă María Jesús Bullido Gómez-Heras, cercetătoare la Centrul Severo Ochoa pentru Biologie Moleculară.
Mai dur în ton este David Vickers, expert de la Universitatea din Calgary, care avertizează că unele studii „finanțate de industria farmaceutică exagerează impactul virusului HSV-1, omisiune gravă având în vedere că acesta este absent în 99,56% dintre cazurile de Alzheimer”.
Și totuși, studiul nu este lipsit de valoare. Tara Spires-Jones, cercetătoare la Universitatea din Edinburgh, îl consideră „bine realizat” și „aliniat cu dovezile deja existente”. Cu toate acestea, ea avertizează: „Herpesul este extrem de răspândit în populație și, în niciun caz, nu înseamnă automat că o persoană va dezvolta Alzheimer”.
„Mulți medici de familie și publicul nu cunosc beneficiile tratamentului infecțiilor cu herpes”
Dr. Sheona Scales, director de Cercetare la Alzheimer’s Research UK, completează: „Deși studiul s-a bazat pe un număr mare de pacienți, există unele limitări, deoarece s-a folosit doar date din dosare medicale și administrative. Știm că există 14 factori de risc confirmați pentru demență, iar până acum nu există suficiente dovezi pentru a include infecțiile pe această listă. Studiul arată o asociere, nu demonstrează o relație cauzală, motiv pentru care sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mecanismele biologice implicate”,
Prof. Cornelia van Duijn, director de Cercetare Brain Health la HDR UK și profesor de Epidemiologie la Universitatea Oxford, menționează: „Studiul arată că tratamentul cu antivirale pentru infecțiile active cu HSV-1 reduce riscul și amână debutul bolii Alzheimer. Deoarece mulți medici de familie și publicul nu cunosc beneficiile tratamentului infecțiilor cu herpes sau prevenirea activării virusului varicelo-zosterian prin vaccinare, este momentul să se intensifice informarea personalului medical și a populației”.
Concluzia? O infecție comună, precum herpesul labial, nu este un oracol al viitorului neurologic. Nu tot ce pare amenințător este neapărat periculos. În știință, nuanțele contează.
Prevenirea herpes-virusurilor: o nouă speranță în lupta contra demenței
Cercetătorii subliniază că rezultatele studiului întăresc ideea de a considera prevenirea infecțiilor cu virusuri din familia herpesului drept o prioritate în sănătatea publică. Cu alte cuvinte, ceea ce până acum părea doar o problemă dermatologică recurentă ar putea deveni un element-cheie în lupta globală împotriva bolii Alzheimer.
Într-o lume în care populația îmbătrânește rapid, astfel de descoperiri ar putea redesena strategia prevenirii uneia dintre cele mai devastatoare afecțiuni ale vârstei a treia.
Rămâne de văzut dacă și când va veni confirmarea definitivă. Până atunci, această cercetare deschide o direcție curajoasă și profund necesară în înțelegerea demenței.
Se încarcă comentariile...
