Celulele creierului care îţi spun să nu mai mănânci. Cercetător: „Neuronii urmăresc fiecare mușcătură, pot simți mâncarea în gură și în intestin”

Oamenii de știință de la Columbia au descoperit neuroni specializați în creierul șoarecilor care ordonă animalelor să nu mai mănânce.

Celulele creierului care îți spun să nu mai mănânci Foto: Shuterstock

Deși se știe că multe circuite de hrănire din creier joacă un rol în monitorizarea consumului de alimente, neuronii cunoscuți din aceste circuite nu iau decizia finală de a înceta să mănânce o masă.

Neuronii nou identificați, un nou element al acestor circuite, sunt localizați în trunchiul cerebral, cea mai veche parte a creierului vertebrat. Descoperirea lor ar putea duce la noi tratamente pentru obezitate, se arată în comunicatul cercetătorilor. 

„Acești neuroni sunt diferiți de orice alt neuron implicat în reglarea sațietății. Alți neuroni din creier se limitează, de obicei, la detectarea alimentelor introduse în gură, la modul în care alimentele umplu intestinul sau la nutriția obținută din alimente. Neuronii pe care i-am găsit sunt speciali prin faptul că par să integreze toate aceste informații diferite și chiar mai mult.”, spune Alexander Nectow, medic-cercetător și chirurg al Universității Columbia, care a condus cercetarea.

O nouă tehnică unicelulară dezvăluie neuronii

Decizia de a nu mai mânca este un fenomen familiar. „Se întâmplă de fiecare dată când ne așezăm să luăm masa: La un moment dat, în timp ce mâncăm, începem să ne simțim sătui, apoi ne simțim din ce în ce mai sătui, iar apoi ajungem la un punct în care ne gândim că este suficient”, spune dr. Nectow.

Alți cercetători au localizat anterior celulele decizionale în trunchiul cerebral, dar pistele s-au oprit acolo.

De asemenea, cercetătorii au utilizat o nouă tehnică monocelulară care face posibilă pătrunderea într-o regiune a creierului și distingerea diferitelor tipuri de celule care, până acum, au fost greu de distins unele de altele.

„Această tehnică - profilarea moleculară rezolvată spațial - vă permite să vedeți celulele acolo unde se află în trunchiul cerebral și cum arată compoziția lor moleculară”, spune dr. Nectow.

În timpul profilării unei regiuni a trunchiului cerebral cunoscută pentru procesarea semnalelor complexe, cercetătorii au observat celule nerecunoscute anterior care aveau caracteristici similare cu alți neuroni implicați în reglarea apetitului. 

Neuronii urmăresc fiecare mușcătură

Pentru a vedea cum influențează neuronii alimentația, cercetătorii au proiectat neuronii astfel încât să poată fi activați și dezactivați, de către cercetător, cu ajutorul luminii.

Atunci când neuronii erau activați de lumină, șoarecii mâncau mult mai puțin. Intensitatea activării a determinat cât de repede animalele s-au oprit din mâncat. „Interesant este că acești neuroni nu semnalează doar o oprire imediată; ei ajută șoarecii să încetinească treptat alimentația”, spune dr. Chowdhury.

Cercetătorii au descoperit că neuronii au fost reduși la tăcere de un hormon care crește pofta de mâncare și activați de un agonist GLP-1, o clasă de medicamente acum populare pentru tratarea obezității și a diabetului. Aceste experimente au constatat că aceste intrări au ajutat neuronii să urmărească fiecare mușcătură luată de șoareci.

„În esență, acești neuroni pot mirosi mâncarea, pot vedea mâncarea, pot simți mâncarea în gură și în intestin și pot interpreta toți hormonii intestinali care sunt eliberați ca răspuns la mâncare. Și, în cele din urmă, valorifică toate aceste informații pentru a decide când este suficient”, spune dr. Nectow. 

Deși neuronii specializați au fost găsiți la șoareci, dr. Nectow spune că localizarea lor în trunchiul cerebral, o parte a creierului care este în esență aceeași la toate vertebratele, sugerează că este foarte probabil ca oamenii să aibă aceiași neuroni.

„Credem că este un nou punct de intrare major pentru a înțelege ce înseamnă să fii sătul, cum se întâmplă acest lucru și cum este valorificat pentru a încheia o masă. Și sperăm că ar putea fi folosit pentru terapiile împotriva obezității pe viitor”, a concluzionat Alexander Nectow, medic-cercetător și chirurg al Universității Columbia.