Povestea bărbatului care trăieşte cu inima în rucsac

Un britanic de 40 de ani a fost salvat de un implant cu o inimă artificială. El se va folosi de dispozitiv până când se va găsi un donator compatibil şi se va putea face transplantul cu o inimă umană. Matthew Green este primul britanic care va ieşi dintr-un spital cu o inimă artificială completă. El îşi va purta inima într-un rucsac.

Britanicul Matthew Green a fost diagnosticat în urmă cu câţiva ani cu o boală (cardiomiopatie aritmogenică a ventriculului stâng) care îi afecta muşchii inimii şi care putea cauza aritmie cardiacă, insuficienţă cardiacă şi chiar moarte subită. Pentru că starea lui de sănătate nu îi garanta că va putea aştepta în siguranţă un donator, medicii de la Spitalul Papworth din Cambridgeshire (Marea Britanie) au decis să îi implanteze o inimă artificială, cu care  va putea duce o viaţă normală până când se va găsi un donator. Intervenţia chirurgicală a costat 114.000 de euro, iar pentru întreţinerea aparatului, bărbatul mai are nevoie de încă 23.000 de euro pe an, scrie publicaţia britanică „The Daily Mail".

Rolul noii inimi este de a „hrăni" organismul cu sânge cu ajutorul unei pompe, alimentată la baterii, pe care o va purta într-un rucsac. Intervenţia la care a fost supus bărbatul a avut loc la data de 9 iunie şi a durat mai bine de şase ore. Deşi se simte bine, el nu este refăcut complet, însă medicii sunt optimişti în privinţa recuperării lui totale. 
 
„Mă simt atât de bine şi de plin de viaţă"

După intervenţie, pacientul spune că se simte fantastic ţinând cont de noua şansă pe care o are în viaţă. „M-am simţit atât de bolnav înainte şi este grozav că acum mă simt atât de bine şi de plin de viaţă. Încă mă recuperez după operaţie pentru că nu toate oasele pieptului mi s-au vindecat", afirmă el. Matthew îşi aminteşte că, în urmă cu doi ani, putea să parcurgă zeci de kilometri cu bicicleta, iar în momentul în care a ajuns la spital abia dacă era capabil să păşească câţiva metri.

„Acum mă lupt să car rucsacul care conţine pompa şi bateriile, dar pot să mă deplasez. Iniţial am avut nevoie de un cărucior", spune el. „Mă simt diferit. Înainte de operaţia bătăile inimii mele erau foarte slabe şi de abia îmi simţeam pulsul. Acum resimt o bătaie foarte puternică", a mai spus Matthew Green, tată al unui băiat de cinci ani pe nume Dylan. Înainte să aibă probleme de sănătate, Matthew a lucrat în domeniul farmaceutic. „Libertatea de a putea să duc o viaţă normală, alături de familia mea, îmi dă putere să mă recuperez", mai spune bărbatul.

900 de implanturi

În lume s-au mai făcut alte 900 astfel de intervenţii. Primul implant al unui dispozitiv experimental a fost făcut în anul 1969 de medicul Denton Cooley în spitalul St. Luke's din Houston. Pacientul a murit la doar trei zile de la intervenţie. După numeroase teste efectuate pe animale, următorul transplant de inimă artificială a avut loc în 1982, primitorul fiind un medic dentist. Prima inimă artificială totală a fost implantată în 2001 lui Robert Tools la spitalul Jewish din Louisville. Primul pacient care a plecat din spital cu o inimă artificială a fost Charles Okeke. El a fost operat în 2008, însă a părăsit spitalul abia în mai 2010. 

"Acum mă lupt să car rucsacul care conţine pompa şi bateriile, dar pot să mă deplasez. Iniţial am avut nevoie de un cărucior. Mă simt diferit.''
Matthew Green pacient

Dumitru Iorga are „jumătate de inimă" în borsetă

În urmă cu patru ani, gălăţeanul Dumitru Iorga  (20 de ani) a fost diagnosticat cu cardiomiopatie dilatativă, hipertensiune pulmonară venoarterială severă şi insuficienţă cardiacă congestivă ireductibilă. De atunci şi până de curând viaţa lui a devenit un calvar: trebuia să stea mai tot timpul întins pe pat, orice mişcare fiindu-i potenţial fatală. Anul trecut, însă, viaţa lui a cunoscut o întorsătură fericită: a fost operat în Germania, unde i s-a montat un aparat sofisticat, conectat la un microcomputer pe care trebuie să-l ţină permanent cu el. Totuşi, viaţa lui încă are destule complicaţii. „Am o sacoşă specială în care bag gentuţa în care se află minicomputerul. La duş, acopăr operaţia cu o folie specială primită la clinică în Germania." Cea mai mare spaimă a tânărului este să nu fie jefuit de dispozitivul-minune.

Click pe poză pentru a mări