Preşedinte CNAS, replică pentru ministrul Sănătății: „În sănătate, nu vorbim doar despre eficienţă economică, ci despre vieţile oamenilor”
0Peşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horaţiu Moldovan, susţine că reforma sistemului de sănătate este o necesitate reală pentru România, dar adevărata reformă nu înseamnă “spargerea monopolului CNAS”, ci autonomia reală a asigurărilor de sănătate şi cheltuirea corectă a banilor pentru pacienţi.
Horațiu Moldovan, președintele CNAS, a reacționat în urma afirmațiilor ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, care a spus sâmbătă că intenționează să spargă monopolul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
”Adevărata reformă din sănătate nu este «spargerea monopolului CNAS», ci autonomia reală a asigurărilor de sănătate şi cheltuirea corectă a banilor pentru pacienţi. Nu mi-a plăcut niciodată sǎ îmi contrazic public colegii, cu atât mai puţin pe cei cu care avem obiective şi realizări comune. Însă nu pot lăsa să se rostogolească în spaţiul public idei periculoase pentru pacient. Reforma sistemului de sănătate este o necesitate reală pentru România. Nimeni nu contestă faptul că pacienţii se confruntă cu birocraţie, timpi mari de aşteptare şi servicii uneori sub standardele europene. Dar întrebarea esenţială nu este dacă trebuie să reformăm sistemul, ci cum o facem, fără să punem în pericol accesul egal la servicii medicale”, a transmis, duminică seară, preşedintele CNAS, Horaţiu Moldovan.
Potrivit acestuia, sistemul actual, bazat pe Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, are un mare avantaj: oferă un pachet de bază relativ uniform pentru toţi pacienţii, indiferent de venit, vârstă sau stare de sănătate.
”Este un sistem solidar, în care cei sănătoşi contribuie pentru cei bolnavi, iar cei cu venituri mai mari susţin accesul celor vulnerabili. Acesta este un principiu fundamental al oricărui sistem public de sănătate modern”, a explicat Moldovan.
Acesta susţine că transferul fondului social de asigurări de sănătate către administrare privată ”ar transmite un semnal periculos, acela că statul nu mai este capabil să gestioneze problemele de ordin social”.
”Însă acest lucru nu este adevărat în România de azi. Statul român plăteşte pensii, gestionează sistemul public de pensii şi asigură, din perspectiva socială, serviciile medicale de bază pentru populaţie. Nu suntem într-o situaţie de colaps instituţional care să justifice abandonarea administrării publice a fondului social de sănătate”, a mai scris preşedintele CNAS.
Potrivit acestuia, nici “spargerea monopolului CNAS”, după cum nici spargerea monopolului Casei Naţionale de Pensii Publice nu reprezintă, sub nici o formă, ”pretexte sau premise pentru înlocuirea rolului statului român în gestionarea sistemului de protecţie socială din România”.
”Este adevărat că pentru orice stat este dificil să se bazeze exclusiv pe un fond social minimal pentru a acoperi toate nevoile medicale ale populaţiei. Dar tocmai aici este locul concurenţei reale: în zona asigurărilor complementare de sănătate, nu în zona fondului social de bază. Fondul social trebuie să rămână solidar şi universal, iar concurenţa poate apărea peste acest nivel, prin poliţe complementare, voluntare, servicii suplimentare şi pachete extinse”, a mai transmis Horaţiu Moldovan.
Potrivit acestuia, propunerea de a introduce mai multe case de asigurări de sănătate, inclusiv private, pare atractivă la prima vedere.
”Se vorbeşte despre concurenţă, eficienţă şi libertatea pacientului de a alege. Dar experienţa altor ţări arată că, fără o reglementare extrem de strictă, astfel de sisteme pot duce la selecţia pacienţilor, la creşterea costurilor administrative şi la apariţia unei sănătăţi cu două viteze: una pentru cei cu bani şi una pentru restul populaţiei. Într-un sistem concurenţial, casele de asigurări vor avea un interes economic. Este firesc. Dar interesul economic înseamnă şi tentaţia de a atrage pacienţi tineri şi sănătoşi şi de a evita bolnavii cronici sau cazurile costisitoare. Dacă nu există mecanisme de compensare foarte bine puse la punct, riscăm ca cei mai vulnerabili pacienţi să fie împinşi într-un sistem public subfinanţat”, susţine preşedintele CNAS:
Acesta adaufă că, mai mult, un sistem cu mai multe case de asigurări nu înseamnă automat servicii mai bune. Înseamnă şi costuri administrative mai mari, marketing, structuri paralele, sisteme informatice separate. Toţi aceşti bani nu se duc la pacient, ci în birocraţia sistemului.
”Pe de altă parte, trebuie să fim oneşti: sistemul actual nu este perfect. Avem birocraţie excesivă; rezistenţă la schimbare; control insuficient al risipei şi al fraudelor; un sistem informatic depăşit. Dar aceste probleme nu sunt cauzate de faptul că există o singură casă de asigurări. Ele sunt cauzate de mulţi ani de management fără obiective corelate cu aşteptările asiguraţilor, digitalizare precară şi control disproporţionat în raport cu nevoile reale din teren. Iar aceste probleme pot fi rezolvate fără a demonta întregul sistem”, a mai declarat preşedintele CNAS:
Acesta reclamă, de asemenea, lipsa de autonomie reală a CNAS: ”În teorie, Casa Naţională este o instituţie autonomă. În practică, ea nu îşi poate face propria politică de contractare a serviciilor medicale în funcţie de nevoile reale ale pacienţilor, ci în funcţie de deciziile şi priorităţile Ministerului Sănătăţii”.
”De multe ori, CNAS este obligată să plătească menţinerea artificială în viaţă a unor structuri spitaliceşti care nu sunt necesare sau solicitate de pacienţi, în loc să poată direcţiona fondurile către servicii medicale moderne, plată corectă în ambulatoriul de specialitate, prevenţie sau către spitale performante. Cu alte cuvinte, în sistemul actual nu contează întotdeauna ce doresc pacienţii, ci ce doreşte Ministerul Sănătăţii. Autonomia CNAS este, în mare parte, doar pe hârtie”, a adăugat Horaţiu Moldovan.
Acesta apreciază că o reformă reală ar însemna:
- ca CNAS să poată contracta liber serviciile medicale, în funcţie de nevoile pacienţilor;
- să poată redirecţiona fondurile către serviciile cele mai solicitate şi eficiente;
- să fie scoasă din coordonarea directă a Ministerului Sănătăţii şi să devină cu adevărat o instituţie autonomă.
În plus, în cadrul sistemului sanitar actual se pot face reforme concrete:
- digitalizarea completă a sistemului de sănătate; nu doar cel al CNAS, ci integrarea digitală a tuturor furnizorilor de servicii medicale din Romania, publici şi privaţi deopotrivă;
- achiziţii transparente de echipamente şi materiale sanitare;
- finanţare bazată pe performanţă, nu doar pe numărul de pacienţi;
- control real al fraudelor şi stoparea risipei;
- dezvoltarea asigurărilor complementare voluntare, care ar degreva pacienţii de cheltuieli semnificative.
”Reforma este necesară, dar trebuie să fie una responsabilă. Nu trebuie să schimbăm radical un sistem solidar doar pentru că funcţionează imperfect. Trebuie să îl reparăm, să îl modernizăm şi să îl facem mai eficient. Pentru că, în sănătate, nu vorbim doar despre eficienţă economică. Vorbim despre vieţile oamenilor. Iar un sistem bun nu este doar cel care produce profit, ci cel care oferă acces corect şi sigur la tratament pentru toţi pacienţii”, adaugă preşedintele CNAS.
Acesta susţine că nu avem nevoie să fragmentăm solidaritatea, ci să o facem mai eficientă.
”Adevărata reformă nu este să înlocuim CNAS, ci să o facem cu adevărat autonomă, eficientă şi orientată către pacient, iar concurenţa să o încurajăm acolo unde nu pune în pericol accesul universal la servicii medicale”, a mai transmis Moldovan.
Acesta avertizează şi că o parte importantă din banii CNAS ajung în spitale, iar acolo, de multe ori, există achiziţii de echipamente şi materiale sanitare la preţuri supraevaluate sau prost justificate.
”Aceasta nu este o problemă a modelului de asigurare, ci o problemă de management şi control în sistemul spitalicesc. O reformă reală ar însemna ca Ministerul Sănătăţii să stopeze acest flagel al achiziţiilor ineficiente şi netransparente. Tot o reformă reală ar fi ca ministerul să se concentreze pe ceea ce ţine cu adevărat de atribuţiile sale: pregătirea şi instruirea cadrelor medicale, managementul adecvat al resurselor umane din sănătate, pornind de la programul de lucru al medicilor până la flexibilizarea resurselor umane din sănătate, organizarea corectă a gărzilor şi plata lor în mod echitabil”, a mai transmis Moldovan.
Acesta concluzionează că, dacă se rezolvă aceste probleme de management, control şi organizare, ”vom face un pas mult mai mare spre un sistem de sănătate funcţional decât prin schimbarea arhitecturii fondului social de asigurări de sănătate”.
Rogobete vrea să spargă monopolul CNAS
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a reafirmat sâmbătă că intenționează să spargă monopolul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și să introducă un sistem concurențial, în care să funcționeze mai multe case de asigurări, atât publice, cât și private. Măsura este considerată esențială în cadrul reformei modului de finanțare a sistemului de sănătate din România.
„Faptul că există un monopol prin CNAS înseamnă că nu putem vorbi de o competiție”, a declarat Alexandru Rogobete.
Se încarcă comentariile...
