Numărul de septembrie, recordul industriei

Ediţiile de la începutul toamnei ale publicaţiilor de modă din toată lumea se întrec în numărul de pagini şi în vedete cât mai importante pentru ceea ce devine momentul de succes al anului. Deşi reputaţia numărului de septembrie a crescut abia din 2009, odată cu lansarea filmului cu acelaşi nume, tendinţa există încă din anii ’90 şi continuă să fie ascendentă.

Industria modei este marcată de momente importante în fiecare an. Doar trei dintre acestea au, însă, puterea de a schimba şi de a anticipa viitorul industriei: săptămâna modei primăvară/vară, toamnă/iarnă şi numărul de septembrie.

Kate Moss a apărut pe coperta ediţiei americane a revistei „Vogue“

Zvonurile despre cine va fi vedeta copertei publicaţiilor importante precum „Vogue" sau „Vanity Fair" încep să apară cu multe luni înainte de lansare. Ediţia de septembrie este cea mai stufoasă, pentru că adună cele mai multe pagini de publicitate, fiind un generator de recorduri în fiecare an, în materie de reclame.

Gwyneth Paltrow, în „Elle“ (ediţia americană)

Lupta se dă între „Vogue" şi „Vanity Fair"

În industria publicaţiilor de modă, numărul din septembrie asigură practic succesul revistei pentru anul care urmează. În fiecare an este o cursă între cea mai bună copertă, cele mai multe reclame şi cele mai creative pictoriale. Numărul de toamnă este realizat, în aproape un an, de o echipă numeroasă, iar cine va fi protagonista copertei este unul dintre cele mai presante detalii pentru editorii respectivi.

Sarah Jessica Parker, în „Marie Claire“ din America

„Vogue" şi „Vanity Fair" sunt publicaţiile între care se dă adevărata „bătălie" de la începutul toamnei, după cum constată site-ul huffingtonpost.com.

Cine asigură succesul

Anna Wintour, redacto­rul-şef al ediţiei americane „Vogue", a fost primul editor care a pus pe copertă o vedetă în locul unui manechin cunoscut, pentru a creşte vânzările revistei. Astăzi, majoritatea publicaţiilor de modă apelează la faima unui nume consacrat pentru copertă. „Anna a văzut înaintea oricui trendul celebrităţii care urma să vină", a spus Grace Coddington, directorul de creaţie al revistei „Vogue", în filmul „The September Issue".

Salma Hayek, pe coperta revistei „Allure“ din SUA

Pentru numărul din acest an, revista denumită şi „Biblia modei" a „aruncat" pe piaţă o exclusivitate greu de egalat: un pictorial realizat de Mario Testino la nunta lui Kate Moss, unde nicio publicaţie n-a mai avut acces. Cu cele 758 de pagini, dintre care 584 sunt de publicitate, revista rămâne şi-n acest an cel mai „greu" număr de septembrie. Sutele de pagini de publicitate au asigurat revistei 92 de milioane de dolari.

Rihanna, în „Glamour“, SUA

Ediţia americană a revistei „Elle" îi urmează cu 556 de pagini şi cu Gwyneth Paltrow pe copertă. Pe locul trei se află „Harper's Bazaar", cu 510 pagini şi cu o vedetă iubită mai mult de americani, Lea Michele, protagonista serialului „Glee". Ediţia britanică a aceleiaşi publicaţii a ales-o pe Beyoncé pentru coperta de toamnă, aceeaşi cântăreaţă fiind şi pe coperta revistei „InStyle". Pe de altă parte, „Vanity Fair" şi-a însuşit-o pe copertă pe diva latino Jennifer Lopez, care a acordat primul interviu post-divorţ.

Beyoncé, în „InStyle“, din SUA

Numărul care ridică ştacheta

Cifrele vor arăta peste puţin timp ce vedetă a făcut din publicaţia respectivă liderul vânzărilor din acest an. 2010 n-a fost un an bun pentru piaţa publicaţiilor de specialitate şi nu numai. Chiar şi la începutul acestui an, „Wall Street Journal" relata că numărul cititorilor de reviste de modă a scăzut cu puţin peste nouă procente, cu excepţia revistei „Vogue": publicaţiei i-au crescut vânzările cu 12,7 procente în prima jumătate a anului.

Tot 2010 a fost anul în care majoritatea revistelor nu s-au putut ridica la nivelul aşteptărilor, în ceea ce priveşte numărul de septembrie, singura excepţie fiind, din nou, „Vogue". „Este un sistem instaurat de americani, chiar la începutul anilor '90", spune analistul de modă Alin Gălăţescu. Deşi există cel puţin două luni importante în an, septembrie şi martie, începutul toamnei a fost ales şi pentru că este momentul în care se stabilesc tendinţele, potrivit lui Gălăţescu.

Tendinţă firavă în românia

„Numărul din septembrie este legat de trei parametri: editorial, trend şi reclamă. Iar cum în martie ţi-ai terminat deja banii, iar septembrie este oricum perioada în care toată lumea revine la muncă, a rămas stabilit aşa", explică analistul.

„Acest număr este apogeul, sunt prezente noutăţile maxime, toate schimbările oficiale, vorbim practic de esenţa modei", completează el. Numărul din septembrie este cel mai bogat în reclame, dar trebuie să fie la înălţimea tuturor aşteptărilor. „Toţi cei implicaţi în această industrie pariază pe acest număr, iar numărul cititorilor trebuie să exprime preocuparea maximă a acestora", explică Gălăţescu.

De ce lipseşte din România această tradiţie? „Pentru că nu există un sistem. Numărul din septembrie este, totuşi, unul dintre cele mai interesante din tot anul. Se simte şi la noi această tendinţă, dar prea puţin", este de părere analistul.

"Acest număr este apogeul, sunt prezente noutăţile maxime, toate schimbările oficiale, vorbim practic de esenţa modei."
Alin Gălăţescu
analist de modă

727 de pagini de reclamă a avut cel mai mare număr al revistei „Vogue", în 2007.

Filmul-replică al „diavolului"

Chiar înainte de lansarea filmului „Diavolul se îmbracă de la Prada" (2006), ecranizare a volumului cu acelaşi nume, semnat de Lauren Weisberger, zvonurile susţineau că nu este altceva decât o vendetă personală asupra „reginei de gheaţă", Anna Wintour. Trei ani mai târziu, a fost lansat „The September Issue", un documentar realizat în 2007, când echipa publicaţiei a scos pe piaţă cel mai mare număr din istorie, cu Siena Miller (foto) pe copertă. „A fost un film-replică pentru «Diavolul se îmbracă de la Prada» şi un mod de a lăsa publicul să intre în culisele publicaţiei, care este practic o uzină", este de părere Gălăţescu.