Ziua în care scutul antirachetă de la Deveselu a devenit funcțional. Ce spuneau politicienii și analiștii de la acea vreme despre eficiența lui

Acum 9 ani, în comuna Deveselu, județul Olt, era pus în funcțiune celebrul scut antirachetă, parte a complexului de apărare Aegis Ashore construit în colaborare cu Statele Unite. Această structură defensivă de la granița estică a NATO a stârnit controverse la aceea vreme. 

Complexul antirachetă de la Deveselu FOTO EPA EFE

Pe 12 mai 2016, scutul antirachetă, american, de la Deveselu a fost activat. Era prima amenajare de acest gen de pe teritoriul României iar evenimentul a fost privit în mod diferit atât în societatea românească cât și la nivel de politică externă. Pe de o parte, partenerii americani, dar și reprezentanții statului român au văzut activarea scutului de la Deveselu ca o garanție de securitate și o consolidare a poziției României în cadrul NATO. De cealaltă parte, Federația Rusă a crititcat dur inițiativa.

Un sistem antirachetă întreținut pe banii americanilor

Povestea complexului antirachetă de la Deveselu a început pe 4 februarie 2010. La aceea dată, președintele de atunci al României, Traian Băsescu, convoca Consiliul Suprem de Apărare al Țării pentru a supune spre aprobare o inițiativă americană de întărire a securității NATO la frontiera de est. Era vorba despre un complex antirachetă care trebuia amenajat pe teritoriul României. CSAT a răspuns afirmativ iar pe 2 mai 2011 Traian Băsescu a anunțat această decizie consilierilor Statelor Unite. Ca locație a fost aleasă o fostă bază aeriană din satul Deveselu, comuna Deveselu, județul Olt. Baza aeriană, care funcționase în perioada comunistă, era dezafectată încă din 2002.

Americanii au investit peste 400 de milioane de dolari pentru reabilitarea bazei aeriene dar și pentru instalarea unui sistem antirachetă SM-3. Acest sistem consta în trei baterii cu 24 de rachete SM-3 Block IB. Baza aeriană, conform înțelegerii dintre SUA și România, se afla sub comanda Forțelor Aeriene Române dar urma să fie deservită de 200 de soldați americani. Pe 28 octombrie 2013, au început, oficial, lucrările la complexul antirachetă de la Deveselu. În 2015, lucrările erau gata. Americanii aveau să plătească, anual, 20 de milioane de dolari, întreținere pentru scutul antirachetă de la Deveselu.

Declarativ, complexul cu scut antirachetă de la Deveselu a fost amenajat pentru a apăra sudul Europei de rachetele iraniene cu rază scurtă și intermediară (la aceea vreme NATO se afla în conflict cu Iranul). Pe data de 12 mai 2016, scutul antirachetă a fost activat, devenind funcțional. La acest eveniment au participat premierul de la aceea vreme, Dacian Cioloș, adjunctul Secretarului Apărării al SUA, Robert Work, dar și Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg.

Ce poate să facă scutul de la Deveselu

Așa cum am precizat, scutul antirachetă de la Deveselu, este de fapt un sistem SM-3. Acesta are trei baterii cu 24 de rachete SM-3 Block IB. Acest tip de rachete pot distruge rachete balistice prin impact, la o viteză foarte mare. Totodată, sistemul Aegis are rolul clar a de intercepta rachete cu rază scurt și medie de acțiune. La data inaugurării scutului, în Oceanul Pacifi existau cel puțin 24 de sisteme Aegis istalate pe nave militare americane. Pe scurt, în momentul în care sistemul antirachetă detectează un o rachetă îndreptându-se către teritoriul Europei, îl poate distruge prin intermediul sistemelor SM-3 Block IB. 

Speranță în România

Punerea în funcțiune a scutului de al Deveselu a fost privită cu mare optimism și ca pe o reușită diplomatico-strategică, mai ales de cei implicați în colaborarea româno-americană pentru amenajarea complexului.

„În primul rând, proiectul scutului de la Deveselu a consolidat dimensiunea politico-militară şi de securitate a Parteneriatului Strategic. Şi are această capacitate şi în continuare, pentru că încrederea pe care a adăugat-o relaţiei noastre privilegiate îşi va proiecta efectele şi în alte zone de interes şi acţiune comună, în această dimensiune, dar şi în altele. Nu este întâmplător faptul că Acordul încheiat în 2011 este primul document cu valoare juridică obligatorie care consacră în scris Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite, definindu-l ca „mai extins şi mai profund”, preciza, în 2016, Bogdan Aurescu, fost ministru al afacerilor externe al României şi negociator-şef al Acordului dintre România şi SUA Unite privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, pentru Contributors.

La rândul său, premierul României de la aceea vreme preciza că scutul antirachetă reprezintă o garanție în fața posibilelor amenințări din est. „În vecinătatea estică observăm atât perpetuarea conflictelor înghețate, cât și apariția unor conflicte noi, ceea ce confirmă, dacă mai era cazul, importanța strategică a regiunii Mării Negre în ecuația de securitate și stabilitate a zonei euro-atlantice”, preciza Cioloș pentru DW. 

Furie și reacții negative în Rusia

Punerea în funcțiune a sistemului antirachetă de la Deveselu nu a fost privită cu ochi buni de reprezentanții Federației Ruse. Vladimir Putin declara în vara lui 2015 că „doar un om «bolnav la minte» poate crede că Rusia va ataca NATO“. La rândul său, Dimitri Peskov, remarca în 2016, după activarea scutului, că acest complex antirachetă ar reprezenta o amenințare pentru Federația Rusă.

„Desfășurarea sistemului antirachetă american este, indubitabil, o amenințare pentru securitatea Federației Ruse”, preciza Dimitri Peskov TASS. La rândul său, Jens Stotenberg, Secretatul General al NATO, din 2016, nega orice pericol pentru Federația Rusă. „Nu este îndreptat împotriva Rusiei, deoarece atât condițiile fizice, cât și cele geografice fac imposibil ca acest sistem să submineze Rusia”, preciza acesta pentru DW. 

Scepticism privind eficiența scutului

O parte a analiștilor americani s-au dovedit sceptici privin eficiența scutului de la Deveselu. Analistul George Friedman scria, în 2016, pe Geopolitical Futures, că scutul nu ar avea nicio valoare militară și că nu a fost decât un simbol politic. Acesta preciza că, de fapt, sutele de milioane de euro au fost aruncate pe un sistem care nu este capabil de a contracara un atac aerian rusesc. „Banii cheltuiți pe scutul antirachetă de la Deveselu ar fi putut fi investiți pentru a preveni amenințări mult mai probabile”, scria Friedman, la acel moment. Despre paradoxurile scutului antirachetă de la Deveselu, se referea și fostul prim-ministru al României, Adrian Năstase.

Acesta a făcut o analiză pe site-ul personal, pe 19 mai 2016.  „ Sigur, suntem membri NATO iar bazele de la Constanța sau de la Deveselu înseamnă, în concret, că steagul american, respectiv al NATO, au fost amplasate în România. Din punctul de vedere al securității noastre sunt evoluții pozitive. Dar, în felul acesta, am devenit chiar „parte a problemei”. Prin instalarea bazei de la Deveselu, în mod evident, s-a creat o vulnerabilitate suplimentară pentru noi, în condițiile în care România a devenit, în mod explicit, o tintă, la nivelul declarațiilor și al planurilor operaționale rusești”, preciza Năstase.