Contrapropunerea lui Putin privind negocierile directe. Trump o salută, Macron o respinge. Departamentul de Stat cere Moscovei fapte nu vorbe

SUA și Franța au reacționat diferit la apelul liderului rus Vladimir Putin pentru discuții directe cu Kievul pe 14 mai în Turcia - contrapropunerea sa la apelul Occidentului de a începe luni un armistițiu necondiționat.

Emanuel Macron, Volodimir Zelenski și DOnald Trump/FOTO: shutterstock

Apelul a venit după ce Putin a propus duminică reluarea discuțiilor de la Istanbul din 2022 pentru a aborda așa-numitele „cauze profunde” ale invaziei sale din Ucraina, ca răspuns la ultimatumul de încetare a focului lansat sâmbătă de Occident, susținut de sancțiuni masive – fără a aborda apelul de încetare a focului în declarația sa . Analiștii spun că este o manevră diplomatică menită să mute centrul de greutate al crizei spre o formulă „negociată”, fără însă a răspunde direct apelului la încetarea ostilităților. De altfel, Moscova nu s-a angajat explicit la un armistițiu, ci a invocat necesitatea discutării „cauzelor profunde” ale războiului – un limbaj familiar pentru Kremlin, dar care ocolește esențialul.

Ultimatumul de încetare a focului a marcat o rară victorie diplomatică pentru Kiev, deoarece principalii săi aliați occidentali - inclusiv SUA - au susținut cu toții propunerea.

În timp ce Donald Trump a calificat propunerea drept „o zi potențial grozavă”, președintele Emmanuel Macron a respins ferm orice precondiții pentru încetarea focului.

Statele Unite, prin vocea purtătoarei de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, au cerut „acțiuni, nu vorbe”, avertizând că răbdarea comunității internaționale se apropie de limită. „Vom judeca Rusia după fapte”, a transmis oficialul american într-o declarație publicată sâmbătă. Mesajul vine pe fondul ratificării de către Ucraina a unui acord strategic privind mineralele critice, semnalând o mișcare coordonată între Washington și Kiev pentru perioada post-conflict.

Macron, la rândul său, aflat într-o vizită în Polonia, a declarat că inițiativa lui Putin „nu este suficientă”, reafirmând principiul unui armistițiu necondiționat. „O încetare a focului fără condiții nu se negociază, se respectă”, a spus liderul francez. Parisul pare astfel să anticipeze o stratagemă a Kremlinului: câștig de timp, regrupare, și eventual reluarea ofensivei într-o formă reconfigurată.

Trump s-a grăbit să salute ceea ce a descris ca „o șansă uriașă” pentru pace, într-un mesaj publicat pe Truth Social. „O zi potențial grozavă pentru Rusia și Ucraina! Să ne gândim la sutele de mii de vieți care ar putea fi salvate... SUA vrea să se concentreze pe Reconstrucție și Comerț. O săptămână MARE urmează!”, a scris fostul președinte american.

Carl Bildt: speranță zadarnică

Președintele rus Vladimir Putin nu ar trebui să se aștepte la concesii în negocierile cu Ucraina mediate de Turcia , a declarat co-președintele Consiliului European pentru Relații Externe, fostul prim-ministru și ministru de externe al Suediei, Carl Bildt.

„După ce a respins apelul SUA, UE, Regatului Unit și Ucrainei pentru un armistițiu de 30 de zile și acum nemulțumit de abordarea lui Trump, Putin vrea să treacă la medierea turcă în speranța că aceasta va duce la concesii critice din partea Ucrainei pe care chiar și Trump a refuzat să le ia în considerare. «Speranță zadarnică», a scris el după conferința de presă nocturnă a liderului de la Kremlin.”

Negocierile dintre Ucraina și Rusia au avut loc la Istanbul pe 29 martie 2022. La acea vreme, Rusia a cerut Ucrainei neutralitate completă, reducerea numărului de trupe, iar teritoriile ocupate urmau să rămână sub control rusesc. Conform informațiilor publicate ulterior de publicația germană Die Welt, doar câteva puncte au rămas neacordate și urmau să fie discutate personal de președinții Rusiei și Ucrainei în cadrul unei întâlniri care nu a avut loc niciodată.

În același timp, Moscova nu a abandonat niciodată ideea „Acordului de la Istanbul”. Reprezentanții Kremlinului au afirmat în mod constant că Rusia este pregătită să negocieze „pe baza acordurilor de la Istanbul și a realităților de pe teren”. Cu toate acestea, potrivit acestora, Rusia dorea să priveze Ucraina de potențialul și identitatea sa militară.

Europa se mișcă tot mai decisiv

În culisele acestor declarații, Europa se mișcă tot mai decisiv. Eforturile diplomatice intense din ultima săptămână – cu Macron, premierul britanic Keir Starmer și președintele ucrainean Volodimir Zelenski în prim-plan – au forțat Casa Albă să sprijine ferm o propunere europeană de încetare a focului pe 30 de zile. Este, de fapt, o reluare a unei inițiative SUA-Ucraina, lansată inițial în Arabia Saudită, dar abandonată pe fondul lipsei de voință politică la Moscova.

Pentru Putin, acest moment e deosebit de incomod: nu poate respinge deschis propunerea fără a-și periclita poziția diplomatică, dar nici nu o poate accepta fără costuri strategice. Cel mai probabil, Kremlinul va încerca o formulă ambiguă – o aparentă acceptare, urmată de provocări punctuale care pot fi atribuite Kievului. Este o tactică cunoscută, menită să erodeze încrederea și să inducă confuzie în rândul aliaților occidentali.

Problemele practice nu lipsesc. Cine monitorizează armistițiul? Poate SUA să supravegheze eficient sute de kilometri de linie de front? Cum se va distinge între autoapărare și provocare? În lipsa unor mecanisme clare de verificare, armistițiul riscă să devină o altă etapă a războiului, una în care propaganda și sabotajele joacă un rol decisiv.

Europa pare să mizeze pe eșecul tactic al Rusiei pentru a putea justifica un nou val de sancțiuni „masive” și o escaladare a sprijinului militar. Se profilează o strategie pe termen lung, care nu urmărește pacea imediată, ci clarificarea poziției reale a Moscovei: vrea sau nu încetarea războiului?

Însă prețul unei luni de armistițiu poate fi greu de asumat. Kievul riscă să piardă teritorii, să fie acuzat că nu respectă înțelegerile, iar Trump – oricând predispus la schimbări de atitudine – ar putea decide că problema ucraineană nu mai merită investiția politică. Într-un astfel de scenariu, Europa ar rămâne aproape singură în fața unui Kremlin revigorat.

Ceea ce urmează ar putea fi cea mai tensionată lună a conflictului de până acum. Miza nu mai este doar oprirea violențelor, ci clarificarea definitivă a unui adevăr pe care mulți lideri europeni l-au acceptat deja: Vladimir Putin nu dorește pacea.