Superstiții și tradiții în ziua de Paște. Ce trebuie să faci după slujba de Înviere
0Învierea Mântuitorului este cea mai mare sărbătoare a creștinătății. Chiar dacă dogmele bisericești sunt clare, poporul român are o serie de tradiții și superstiții legate de ziua de Paște.
Tradiţiile populare spun că în prima zi de Paşte fetele trebuie să se spele pe faţă cu apă în care au pus un ou roşu, bănuţi şi busuioc, pentru a fi sănătoase tot anul.
„În prima zi de Paște, cel mai frumos bol din casă se umple cu apă. Este un ritual care se practică încă, chiar într-un mod de experiment. Este vorba despre apa neîncepută, despre un ou roșu simplu care reprezintă jertfa și un bănuț de argint care simbolizează darurile Lunii, ori de aur – strălucirea Soarelui. Nici într-un caz nu se pune problema câștigului de bani, așa cum ar fi unii tentați să creadă. Aurul semnifică puterea, sănătatea, vitalitatea, dăruite de Soare sau germinația în cazul Lunii. S-a instituit ritualul cu moneda sau, după caz, verigheta de aur”, explică etnolog Doina Ișfănoni.
După întoarcerea de la biserică, când Sâmbăta Mare a devenit deja Duminica Paştelui, se respectă obiceiul ca, din coşul cu bucate sfinţite la slujba Învierii, fiecare credincios trebuie să mănânce mai întâi un ou roşu sfinţit.
După aceea, la masa de sărbătoare, membrii familiei trebuie să deguste din bucatele duse la biserică în coşul pascal. Coşul pascal păstrează sporul casei: pască, ouă roşii, brânză, peşte afumat, şuncă, sfeclă roşie cu hrean, dulciuri, bani şi flori.
De asmenea, mulți credincioși cred că lumânarea cu care s-a luat lumină de la biserică în noaptea Învierii trebuie păstrată şi aprinsă în timpul furtunii sau a altor calamităţi.
În unele zone ale țării, românii nu aruncau cojile de la ouăle roşii, pentru că era păcat, ele fiind sfinţite. Ele se îngropau în pământ sau se dădeau la animale pentru ca acestea să fie ferite de rele. Alţii obişnuiau să dea drumul la cojile sfinţite pe o apă curgătoare, pentru ca ele să ajungă pe Apa Sâmbetei şi astfel morţii să ştie că se apropie Paştele Blajinilor.
Top 10 superstiții
1. Bătrânii spun că nu-i bine să dormi în ziua de Paşte, fiindcă până la sfârşitul anului ai să fii somnoros şi orice acţiune a ta va fi însoţită de ghinion;
2. O altă vorbă din popor spune că, dacă păstrezi un ou roşu timp de 40 de zile după Paşti şi nu se strică, vei avea parte de noroc în tot anul următor;
3. În unele zone persistă credinţa conform căreia de Paşte cerurile se deschid, iar sufletele celor răposaţi coboară pe pământ pentru a fi alături de cei dragi;
4. În trecut, gospodarii aduceau câte un cocoş la slujba de Înviere. Se credea că acela al cărui cocoş cântă primul în dimineaţa următoare, va avea noroc pe tot timpul anului. Ulterior, cocoşii erau oferiţi de pomană oamenilor nevoiaşi;
5. La masa de Paşte e bine să mănânci mai întâi un ou, fiindcă e aducător de sănătate, apoi să serveşti nişte bucate de peşte, pentru a fi sprinten ca acesta şi o mâncare de pasăre, să fii ușor ca ea
6. O altă credinţă de demult spune că oamenii cu care ciocneşti ouăle vopsite de Paşte îţi vor fi alături şi pe lumea cealaltă;
7. Dacă eşti superstiţios, află că nu-i bine să presari sare peste oul servit în ziua de Paşte, fiindcă altfel ai să transpiri tot anul;
8. În unele gospodării, oamenii păstrează în casă lumina de la Înviere, despre care cred că-i păzeşte de boli, supărări şi calamităţi naturale;
9. Gospodinele din satele moldoveneşti pun, în dimineaţa de Paşte, un ou roşu şi unul alb într-un bol de apă plin cu bănuţi. Potrivit obiceiului, copiii trebuie să se spele pe faţă cu apa din acest bol şi să-şi atingă obrajii cu cele două ouă, pentru a se bucura de bogăţii tot timpul vieţii;
10. În unele gospodării persistă o superstiţie care spune ca de Paşti să pui sub pragul de la intrarea în casă o bucată de fier, fiindcă astfel locuinţa îţi va fi protejată de cele rele.
Se încarcă comentariile...
