Experimentul nazist care a distrus sute de mii de copii. Răpiți, traumatizați și spălați pe creier urmau să devină carne de tun
0Hitler a visat la construirea unei rase pur ariene. Adică o societatea formată doar din indivizi cu piele albă, ochi albaștri sau verzi și păr deschis. Pentru a-și realiza utopia a construit adevărate „fabrici de arieni” și a ordonat răpirea a sute de mii de copii. România era și ea vizată.
Regimul nazist a avut numeroase proiecte elucubrante și inumane care au marcat destinul a milioane de oameni. Unul dintre acestea a purtat numele de Lebensborn sau „Fântâna Vieţii”, un experiment demografic care urmărea instaurarea unei purități rasiale, visată de naziști. Acest proiect a distrus viața a sute de mii de copii, fie născuți și crescuți în orfelinate, fie răpiți din sânul familiilor. Experimentul Lebensborn a fost în cele din urmă un eșec, la fel ca majoritatea proiectelor naziste.
„Fabricile” de copii arieni, o creație cumplită a regimului nazist
Proiectul Lebensborn, adică „Fântâna Vieții”, a fost ideea lui Himmler, șeful SS. Proiectul i-a fost pe plac lui Hitler, care oricum propovăduia ideea ”rasei pure„ și a fost imediat aprobat. Propriu-zis, prin Lebensborn, Himmler dorea crearea unei rase ariene pure conform standardelor naziste. Adică, indivizi cu ochi albaștrii sau verzi, părul deschis la culoare și pielea albă. Dacă erau și înalți cu atât mai bine. În concepția lui Himmler și Hitler acest tip rasial ar fi trebuit să domine lumea. În acest scop, arienii trebuiau să procreeze cât mai mult, să aibă cât mai mulți copii pentru a deveni soldați și coloniști ai Celui de-al Treilea Reich. Dincolo de considerentele ideologice, Lebensborn era un proiect demografic care urmărea creșterea populației germane, în special cea masculină.
Și asta în condițiile în care numărul bărbaților din Germania scăzuse dramatic încă de după Primul Război Mondial. Proiectul Lebensborn a fost pus în practică începând cu anul 1935 sub stricta supraveghere a șefului SS, Heinrich Himmler. Prin intermediul acestui proiect tinerele nemțoaice erau încurajate să facă cât mai mulți copii cu ofițerii SS care se încadrau în criteriile rasiale ariene deja enunțate. Majoritatea tinerelor nu erau căsătorite iar partidul nazist încuraja infidelitățile în rândul ofițerilor SS, cu scopul de a procrea cât mai mulți copii „arieni”. Aventurile ofițerilor cu tinerele necăsătorite din programul Lebensborn erau clasificate drept ”datorie patiotică”. De altfel, toate tinerele incluse în program trebuiau să dovedească origine germană pură și trebuiau să fie blonde cu ochi albaștri. În plus, partenerii trebuiau să fie obligatori ofițeri SS, înalți, blonzi, cu ochi albaștri.
Odată ce tânăra rămânea gravidă, în urma aventurii cu respectivul militar, aceasta era dusă la un fel de centru maternal, o casă Lebensborn, pentru a fi protejată de oprobiul public sau al familiei, având un copil din flori. În aceste centru era îngrijită și ajutată să nască în cele mai bune condiții. După ce aduceau pe lume copilul, tinerele erau obligate să-l abandoneze. Copilul devenea proprietatea statului german. În Germania au fost amenajate până în 1939, 10 case Lebensborn, majoritatea confiscate de la evrei. Doar 40% dintre nemțoaicele care aspirau la statutul de ”mamă de arian perfect„ erau acceptate în program. Dintre acestea 70% erau necăsătorite. În cadrul proiectului au fost făcute numeroase abuzuri, multe femei deosebit de frumoase, cu toate caracteristicile rasiale cerute, erau forțate să aibă relații sexuale cu ofițeri SS, pentru a da naștere copiilor arieni. Cu toate acestea, baza de selecție o reprezenta Liga Fetelor Germane, o organizație nazistă de femei. Acestea erau îndoctrinate și făcute să creadă că a naște cât mai mulți copii blonzi cu ochi albaștri era o datorie față de țară și popor.
Mașinile de luptă ale lui Hitler, zeci de mii de copii traumatizați
După naștere copii erau preluați de doici și duși în orfelinate. Aici, copii arieni ai lui Hitler creșteau într-un regim strict, rece, militarist. Erau îndoctrinați de mici și intoxicați cu ideile naziste. Urmau să devină soldați perfecți. Într-o altă etapă, o parte a copiilor au fost adoptați de familii cu puternice convingeri naziste, dintre acelea care nu putea avea copii. Familiile care adoptau un copil arian erau obligate să jureze în fața SS că vor da copilului o educației strictă, pe baza principiilor naziste. În urma experimentului Lebensborn s-au născut, doar în Germania, peste 8000 de copii. Odată ce mașina de război germană avansa în Europa, sistemul a fost extins și în teritoriile cucerite. Norvegia a fost preferată, Himmler fiind încântat de originea vikingă a localnicilor și de caracteristicile lor rasiale. În Norvegia, au fost amenajate 9 case Lebensborn. În timpul ocupației naziste, în această țară scandinavă s-au născut peste 12.000 de copii ai statului.
Toți acești copii născuți prin proiectul Lebensborn au suferit o traumă cumplită. Crescuți fără părinți, în orfelinate, cu un regim strict și intoxicați cu ideologie. În plus, în certificatele de naștere erau falsificate numele părinților. Erau copii statului, dar după căderea nazismului au rămas copii nimănui, fără o identitate clară. Toți copiii care se nășteau cu defecte, prin programul Lebensborn, erau uciși sau lăsați să moară în orfelinate speciale pentru copii cu handicap. Case Lebensborn au fost create și în Belgia, Olanda, Danemarca și Luxemburg. S-a încercat inclusiv în România aplicarea proiectului Lebensborn, mai ales în Transilvania și Moldova unde incidența indivizilor cu ochi deschiși la culoare și păr blond sau roșcat era mai mare. Implementat începând cu anul 1941, proiectul a fost un eșec. Doar în Transilvania ar fi existat câteva cazuri. În rest comunitatea a refuzat să participe. Specialiștii spun că Biserica Ortodoxă, conservatoare în privința nașterii copiilor în afara căsătoriei, a fost principala cauză a eșecului Lebensborn în România.
Sute de mii de copii răpiți în numele arianismului
Naziștii nu s-au mulțumit doar cu înființarea de centre maternale Lebensborn dar au început să răpească și mulți copii din zonele cucerite. Evident erau copii care îndeplineau criteriile rasiale menționate. Procesul inițial de concepere a ”copiilor arieni” mergea greu din punctul de vedere al autorităților naziste. Trebuiau să aștepte minim nouă luni până la nașterea unui copil „arian”. Prin răpiri puteau aduce sute de mii de copii cu aceleași caracteristici, unii dintre ei la o vârstă potrivită pentru a fi educație mai rapid și mai ușor. Pentru a înmulți populația cu caracteristici ariene, naziștii au mai renunțat la criteriile inițiale. Adică, copii nu trebuiau să mai fie obligatoriu etnici germani.
Conta doar culoarea părului, a ochilor și a pielii. Se estimează că din teritoriile central și est europene au fost răpiți, de naziști, peste 250.000 de copii. Era vorba, mai ales, de copii polonezi, cehoslovaci sau ucraineni. Toți erau duși în orfelinatele Lebensborn sau dați spre adopție naziștilor zeloși. Erau învățați limba germană și îndoctrinați puternic cu ideologia nazistă. „Trebuie să scoatem aceşti copii din mediul lor, să folosim fiecare pictură de sânge bun pentru noi, iar dacă nu vom reuşi asta, atunci vom distruge acest sânge”, preciza Himmler. Și într-adevăr copii care nu reușeau să se adapteze erau trimiși în lagăre de exterminare. Restul primeau acte false, li se schimba numele și în urma unei educații germane și naziste intensive, erau efectiv spălați pe creier.
Uitau adevărata lor identitate și se credeau germani adevărați, în serviciul Reichului. Toți copiii din programul Lebensborn germani sau nu, răpiți sau născuți din relații pasagere controlate, erau integrați în organizații naziste pentru tineret. De la 10 ani băieții intrau în Hitlerjugend, adică ”Tineretul Hitlerist„. Fetele erau integrate în ”Liga Fetelor Germane”. De la vârsta de 14 ani trebuiau să fie deja pregătiți pentru a servi în armată. Soarta acestor copii a fost cumplită. În timpul copilăriei au suferit trauma lipsei părinților, au fost bătuți, îndoctrinați, forțați să se transforme în arianul perfect. După război, atunci când a încetat de fapt proiectul Lebensborn, acești copii au rămas ai nimănui, ostracizați și marginalizați, având statutul de copii din flori ai unor criminali de război.