Cea mai tragică și bizară poveste a secolului XX. Destinul tulburător al unui copil minune, prins într-un experiment social radical
0Una dintre cele mai bizare și tragice povești ale secolului XX este cea a adolescentei minune Hildegart Rodriguez Carballeira. A murit la numai 19 ani și a fost considerată omul perfect. Tânăra a făcut parte dintr-un experiment straniu al propriei mame.
Istoria omenirii abundă de povești dramatice sau mistere greu de pătruns. Cu toate acestea una dintre cele mai tragice și bizare istorisiri ale secolului XX a avut loc în Spania anilor 30. Este vorba despre destinul dramatic al unei tinere de numai 19 ani numită Hildegart Rodriguez Carballeira. A fost considerată cel mai perfect om de pe pământ (cel puțin la nivel intelectual) dar în același timp și omul condamnat să nu aibă propria viață. Hildegart a fost parte a unui experiment bizar coordonat de propria mamă, viața ei fiind un demers pur științific de la concepere și până la moarte Deși a trăit doar 19 ani, activitatea lui Hildegart la finele anilor 20, a avut o importanță deosebită pentru societatea spaniolă, dar și europeană în general. Mai ales pentru emanciparea femeii și principiile echității sociale.
Feminism, perfecțiune și începutul unui experiment cutremurător
Povestea lui Hildegart Rodriguez Carballeira începe pe 9 decembrie 1914 atunci când a văzut lumina zilei la Madrid, Spania. Nimic nu a fost întâmplător în viața lui Hildegart. Nici măcar conceperea ei. Ea a făcut parte dintr-unul dintre cele mai bolnave proiecte cu subiecți vii. Artizanul acestui proiect a fost propria mamă, Aurora Rodriguez Carballeiro. Aceasta era o spanioloaică obsedată de feminism dar și de operele lui Friedrich Nietzche. Aurora era totodată o adeptă a socialismului, dar și a ateismului.
Respingea existența și credința în orice formă de zeitate sau cult religios. Aurora Rodríguez a decis încă de la o vârstă fragedă să nu se căsătorească niciodată. Nu suporta ideea de a supune autorității unui bărbat. De altfel îi considera și inferiori, rolul bărbatului, în concepția Auroriei, fiind doar acela de simplă entitate fecundatoare. A trăit mereu ca o femeie autonomă și independentă. Visul ei era să creeze „prima femeie liberă din Spania”, adică o ființă perfectă din punct de vedere intelectual care să revoluționeze societatea pe baza ideilor sale feministe și socialiste. În plus, era o adeptă a eugeniei, adică o teorie socială care susținea îmbunătățirea geneticii umane prin diferite mijloace de intervenție și prin selectarea indivizilor cu cele mai promițătoare calități genetice.
Totodată eugenia sau eugenismul promova și ideea stârpirii sau înlăturării indivizilor considerați slabi genetic, pentru a corupe rasa umană. Eugenismul a fost utilizat, ca doctrină, inclusiv de naziști, pentru a-și justifica crimele rasiale. Pe același principiu al eugenismului, Aurora Rodriguez Carballeira decide să-și înceapă „proiectul” de concepere a „primei femei libere din Spania”. Și-a selectat cu grijă partenerul. Acesta nu trebuia să aibă diformități, defecte fizice și totodată trebuia să fie extrem de inteligent. Pentru a găsi candidatul ideal, Aurora a publicat anunțuri în diverse ziare în care detalia cerințele pe care bărbatul trebuia să le îndeplinească, inclusiv, de exemplu, un stil de viață sănătos, să nu sufere de boli fizice și să nu aibă dizabilități intelectuale.
În cele din urmă, bărbatul ales a fost un preot militar din Marină, cu care a întreținut doar relațiile sexuale necesare pentru a concepe. Ulterior l-a părăsit pe bărbatul alături de care a conceput copilul. A ales să trăiască ca o mamă singură chiar dacă decizia ar fi putut duce la probleme de natură socială la vremea respectivă. Cu toate că avea suficiente resurse financiare pentru a trăi singură cu viitorul copil. În plus, a optat intenționat pentru un preot romano-catolic, pentru conceperea copilului, tocmai pentru a nu exista cineva care să revendice și să ceară paternitatea (preoților catolici le era interzis să se căsătorească, fiind obligați să practice celibatul).
Din momentul în care a rămas însărcinată, Aurora și-a demarat cu mare precizie „experimentul” cutremurător. În timpul sarcinii își pusese un ceas care să o trezească din oră în oră, permițându-i să-și schimbe poziția de somn, astfel încât sângele să poată curge uniform către făt. Pentru a naște, Aurora a părăsit Galiția natală și s-a mutat în capitala Spaniei, la Madrid. Pe 9 decembrie 1914 a născut o fetiță. Culmea, exact ce-și dorea. Mulți se întreabă cum s-a potrivit atât de bine sau ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi fost un băiat. Cert este că Aurora și-a văzut visul cu ochii și a început imediat modelarea copilului, conform propriilor concepții și dorințe. Mereu a spus că acel copil a fost „creația ei” din toate punctele de vedere. A urmat o poveste plină de tragism, de bizar și patologic.
Un copil genial, obligat să trăiască o viață care nu era a lui
Copilul Aurorei Rodriguez s-a numit Hildegart. Nu se știe de ce a ales acest nume. Cert este că în ciuda ateismului, Aurora decide să o boteze pe Hildegart. În mod dramatic, feministei spanioloaice nu i-a păsat nicio clipă de dorințele reale ale lui Hildegart și nici de copilăria ei. Efectiv a acționat metodic pentru a o transforma în omul perfect din punct de vedere intelectual. I-a controlat programul cu o precizie patologică și nu o lăsa să facă altceva în afară de ceea ce ea credea că Hildgart ar trebuie să facă. I-a răpit propriei fiice copilăria și liberul arbitru.
Cu strădania intensivă a mamei sale, Hildegart a învățat să citească la numai doi ani. La trei ani a învățat să scrie iar până la opt ani știa deja engleza, franceza și germana. În iunie 1928, la vârsta de 13 ani, Hildegart s-a înscris la Facultatea de Drept a Universității Complutense din Madrid și a susținut licența, patru ani mai târziu. La 17 ani, Hildegart era avocată cu acte-n regulă. Ulterior, la 18 ani, a predat cursuri la Facultatea de Filosofie a aceleiași universități și a început să frecventeze și cursurile Facultății de Medicină. Tot timpul Aurora a avut un control strict asupra lui Hildegart, interzicându-i să facă orice ar fi putut să o distragă de la „munca ei”. În momentul în care tânăra stătea în camera ei și Aurora nu o mai auzea făcând nimic (în special scriind la mașina de scris), intervenea și îi găsea imediat o sarcină sau ceva productiv de făcut.
O militantă precoce pentru drepturile femeilor și socialism
Hildegart a fost educată în spiritul feminismului, eugenismului și al socialismului. Împărtășea convingerile mamei sale, dar datorită educației academice le putea împărtăși în mod științific în public. Era o perioadă a ruperii cu morala și sistemele sociale ale trecutului iar Hildegart era „un om nou” al vremurilor sale. De la o vârstă fragedă, neobișnuită pentru subiectele pe care le aborda, Hildegart a fost una dintre cele mai active persoane din mișcarea spaniolă pentru reforma sexuală, scriind, la nivel academic, despre subiecte precum contracepția, prostituția și eugenia.
Hildegart milita pentru dreptul femeii la control al nașterii și la contracepție dar și pentru libertatea ei sexuală. Subiecte avangardiste pentru începutul anilor 30. Totodată fiica Aurorei Rodriguez a pledat pentru dreptul femeii la educație cuprinzătoare, considerând sexualitatea esențială pentru eliberarea personală și socială. Ea a respins moralitatea tradițională, argumentând pentru separarea iubirii și reproducerii de controlul legal și religios. A pledat pentru educația sexuală în școli dintr-o perspectivă științifică și i-a încurajat pe tineri să-și exploreze sexualitatea în condiții de siguranță și igienă. Discursurile sale publice, extrem de faimoase la aceea vreme, promovau autonomia și independența femeilor în societate dar și iubirea liberă, neconstrânsă de mentalitățile învechite, patriarhale.
Și asta în contextul în care femeile erau subordonate unor prejudecăți în societate. De exemplu, nu era privite cu ochi buni dacă erau mame singure, dacă practicau relațiile sexuale libere, dacă nu erau căsătorite. În plus educația sexuală era abia la început iar contracepția era văzută ca un păcat mai ales în comunitățile religioase. Pe lângă militantismul feminist, Hildegart era o socialistă convinsă. Evident, la fel ca mama sa. Ambele erau membre ale Partidului Muncitoresc Spaniol.
O crimă care a zguduit Spania
Dar, pe data 9 iunie 1933, Aurora Rodriguez a intrat cu un pistol în camera fiicei sale Hildegart, în vârstă de 18 ani. Anterior își rugase menajera să plimbe câinele familiei. În timp ce Hildegart dormea, Aurora și-a împușcat fiica de patru ori. Crima a fost extrem de brutală, tânăra fiind împușcată odată în cap și de trei ori în față. De ce și-a ucis Aurora „creația”? Motivele sunt din sfera patologicului. Hildegart devenise o tânără care începea să se îndepărteze de ideile mamei sale. Își contura propria ideologie. În plus, și-ar fi dorit să plece în Anglia, departe de influența mamei sale.
Unii spun că tânăra era îndrăgosită și efectiv dorea să fugă de acasă. Iritată că pierde controlul complet asupra fiicei sale și cu teama că cea mai perfectă creație a ei s-ar putea îndepărta de idealurile ei, Aurora decide să-și suprime fiica. „Sculptorul, după ce a descoperit cea mai minimă imperfecțiune din opera ei, o distruge”, a declarat Aurora în fața instanței. Hildegart a fost considerat un proiect eșuat care trebuia suprimat. Aurora Rodriguez a fost condamnată la 26 de ani de închisoare și internată în spitalul psihiatric Ciempozuelos la finele anilor 30. Avea să moară în anul 1955, după ce s-a îmbolnăvit de cancer.
Se încarcă comentariile...
