Video Cât costă conacele de lux confiscate de comuniști. Puțini români și-ar permite casa lui Brukenthal și palatele grofilor, acum ruine
0O mulțime de foste reședințe de lux ale unor familii nobiliare din trecut, naționalizate de regimul comunist și lăsate în pragul ruinării, sunt scoase la vânzare cu prețuri de sute de mii de euro. Unele păreau condamnate la dispariție.
În vestul României, numeroase conace care au aparținut unor familii înstărite din secolele trecute au ajuns în ruină în anii ‘90, după au fost naționalizate de regimul comunist, dar au fost lăsate să se degradeze.
Unele castele ale grofilor au fost abandonate de proprietarii lor unguri, începând din anii Primului Război Mondial. Cele mai multe au ajuns, însă, în administrarea statului român odată cu instaurarea regimului comunist.
Atunci, numai în județul Hunedoara, în localitățile de pe valea Mureșului și din câmpia Hațegului, peste 30 de castele şi conace nobiliare au fost naţionalizate, împreună cu moşiile lor, în timp ce foştii proprietari ai acestora, mulţi dintre ei de origine maghiară, au părăsit România. În județele Arad, Timiș, Alba și Sibiu, alte astfel de clădiri de epocă au avut aceeași soartă.
Părăsite de foștii lor proprietari în primii ani după război, cele mai multe foste palate au fost devastate în scurt timp de localnici.
„Nu a fost om din sat care să nu ia ceva din castel, o piesă de mobilier, un tablou, un covor, o cărămidă. Până şi penele aflate în podul castelului au fost luate. Dacă erau întrebaţi de ce iau lucrurile, spuneau că lasă să luăm, că destul am trăit în nevoi”, relata profesorul Iancu Badiu, despre Castelul Kendeffy din Sântamaria Orlea (video).
Cu timpul moșiilor naționalizate la sfârșitul anilor ‘40 le-au fost găsite noi întrebuințări, altele decât cele de reședințe particulare.
„Cele peste 20 de palate şi conace boiereşti crescute ca ciupercile pe pământul minunat al Ţării Haţegului s-au prefăcut în şcoli, în cămine culturale, în sedii de gospodării colective şi de stat, în tabere de pionieri”, informa ziarul România Liberă, în 1956.
Fostele conace aflate în centrul satelor au devenit sedii ale IAS-urilor (întreprinderi agricole socialiste), iar camerele lor, deposedate de mobilierul prețios pentru foștii locatari, au fost transformate în depozite sau cămări.
Anexele și locuințele de vară au fost ocupate de animale, iar lucrările de artă din curțile și grădinile lor (podețe, fântâni arteziene, statuete) au fost vandalizate. Alte astfel de clădiri, au fost transformate în orfelinate, tabere școlare, secții ale unor spitale - cum a fost Castelul Nalați (video), azile de bătrâni, cămine culturale, centre agricole. Regimul comunist nu a investit în conservarea clădirilor de epocă, iar lucrările de reparații realizate în acest timp nu au ținut cont de aspectul lor istoric.
După 1990, numeroase conace și castele din vestul României au fost retrocedate urmașilor foștilor lor proprietari, însă cele mai multe se aflau într-o stare apropiată ruinării. În alte cazuri, vechile moșii au fost disputate în instanțe de presupușii moștenitori ai familiilor maghiare și statul român.
Procesele au fost îndelungate, iar anii scurși de la începutul lor, multe edificii s-au ruinat complet. În unele cazuri, nici în prezent nu a fost clarificată situația juridică și funciară a terenurilor. În unele situații, statul le-a păstrat în administrare și a reușit renovarea lor ori urmașii familiilor nobiliare le-au putut reabilita ori le-au vândut unor clienți care au găsit mijloacele financiare de a le restaura.
Deși au fost lăsate în stare avansată de degradare, după deceniile de comunism, clădirile de epocă valorează în prezent o avere pentru noii lor proprietari. Unele, chiar dacă nu au beneficiat de lucrări ample de restaurare, sunt scoase la vânzare cu sute de mii de euro.
Casa baronului von Brukenthal - aproape 600.000 de euro, nerenovată
În localitatea Norich din județul Sibiu, deși nu a mai fost restaurată, casa natală a baronului Samuel von Brukenthal, guvernator Transilvaniei în secolul al XVIII-lea, a fost scoasă la vânzare cu 599.000 de euro.
„Conacul în care s-a născut Samuel von Brukenthal (1721 -1803) este o construcție veche de peste 300 de ani, care a trecut toate testele vremii și așteaptă să fie restaurată la formă ei inițială de oricine dorește ca numele său să fie scris în paginile istoriei din Transilvania și nu numai. Acesta este mai mult decât un conac, este o filă din cărțile istoriei care va așteaptă să va lăsați amprenta. Deși timpul a adus schimbări asupra construcției, s-au păstrat elementele originale precum tâmplăria și ușile din lemn, podele, fresce și alte lucrări făurite de marii făuritori ai secolului al XVIII-lea”, anunță agenția imobiliară în anunțul de vânzare.
Conacul cu șase camere a 700 de metri pătrați utili, pe un teren de 1.186 metri pătrați și este situat în centrul comunei Nocrich. Fusese naționalizat în timpul regimului comunist, iar în anii 2000 a fost cumpărat de la stat pentru a fi folosit ca locuință dar și ca birt sătesc.
„Clădirea o avem din 2000 şi ceva, nu mai ştiu exact, că tatăl meu normal a cumpărat-o. Am cumpărat-o de la stat, prin legea aia a repartizărilor, de la primărie, când s-au vândut casele alea naţionalizate sau aşa ceva. Barul funcţionează din 1993, dacă nu mă înşel, eram eu mic atunci. Aici a funcţionat pe vremea comunismului o banca, era o croitorie, în spate un atelier de reparaţii TV, deci clădirea a fost modificată, a funcţionat de pe timpul lui Nicu. Am avut-o închiriată de la stat şi pe urmă am cumpărat-o când a fost licitaţie, ne-am prezentat la licitaţie, am cumpărat-o, nu a fost nicio problemă”, relata în anii trecuți, pentru Adevărul, proprietarul fostei case natale a baronului Samuel von Brukenthal.
Castelul unui general austriac - 800.000 de euro
În comuna Mintia (Hunedoara) de pe valea Mureșului, conacul construit între anii 1831 și 1834, de familia generalui austriac Ferencz Gyulay, impresiona prin elementele de arhitectură în stil neoclasic, prin biblioteca sa valoroasă, dar și prin numeroasele monumente romane care îi împodobeau curtea.
În secolul al XIX-lea și la începutul secolului XX, moșia de pe malul Mureșului era frecventată de oamenii de știință și de familiile nobiliare din Transilvania.
După naționalizarea sa, castelul a devenit sediu al unui CAP (Cooperativă Agricolă de Producție) comunist, apoi „Casa Agronomului”, dar a funcționat și ca magazin local și cârciumă. Înainte de a fi retrocedată în 2007 moștenitorilor foștilor proprietari, clădirea cu 20 de camere și 900 de metri pătrați, a fost folosită de Jandarmeria din Hunedoara.
Acum, clădirea și terenul său de circa șase hectare sunt scoase la vânzare cu 800.000 de euro.
Castel de vânzare în centrul Petroșaniului
Un mic castel construit în primii ani ai secolului XX în Petroșani a fost scos la vânzare cu 290.000 de euro. Castelul Ianza din Petroșani a fost retrocedat în urmă cu două decenii artistului plastic Cristian Ianza, care l-a folosit în ultimii ani pentru organizarea unor evenimente culturale.
Fațadele sale nu au mai fost renovate, în schimb spațiile interioare au beneficiat de investiții, unele pentru a găzdui o galerie de artă. Casa de circa 200 metri pătrați, aflată pe malul pârâului Maleia, în centrul istoric al municipiului, se numără printre clădirile emblematice ale Petroșaniului. A mai fost scoasă la vânzare și în anii trecuți, dar fără succes.
„Casa cu turn din centrul Petroșaniului a fost punctul central al coloniei Ianza, o așezare înființată ca rezultat al industrializării zonei Petroșani. În colonia Ianza locuiau persoane înstărite, funcționari sau personal administrativ al companiilor miniere din Valea Jiului, iar casa avea un parter comercial și etaje superioare închiriate. Construită în 1903, Casa Ianza este cea mai reprezentativă construcție din colonie, o bijuterie arhitecturală a vremii, ridicată de Vasile Ianza, judecătorul șef al districtului Petroșani și, mai târziu, după Unire, prefectul României Mari”, arată agenția imobiliară Sotheby’s.
Clădirea poartă semnele trecerii timpului și se remarcă prin unicitatea sa, însă va avea nevoie de renovare pentru a-și recăpăta gloria de altădată, informează autorii anunțului publicitar.
În județele din vestul României, cele mai multe din castelele și conacele care au rezistat trecerii timpului datează din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Clădirile, luxoase în epoca erau folosite de familiile bogate din Țara Hațegului și de pe Valea Mureșului, erau înconjurate cu grădini și parcuri dendrologice exotice, în care se regăseau numeroase monumente romane, culese și colecționate din așezările antice din împrejurimi.
Soarta vechilor clădiri rezidențiale s-a schimbat dramatic în mai multe rânduri, în secolul XX, iar la capătul șirului de transformări prin care au trecut, unele s-au ruinat și mai pot fi cu greu salvate de la dispariție. Altele, cum este Castelul Nopcsa din Săcel (video), au fost restaurate după o perioadă îndelungată de la dezafectarea lor.
Se încarcă comentariile...
