VIDEO INTERVIU Chitaristul Estas Tonne: „Muzica e yoga mea“. Meditaţie pe acorduri de chitară, sub zidurile cetăţii Alba Carolina, în Festivalul Dilema veche

0
0
Estas Tonne, sub zidurile cetăţii Alba Carolina FOTOGRAFII: David Muntean
Estas Tonne, sub zidurile cetăţii Alba Carolina FOTOGRAFII: David Muntean

Ucraineanul Estas Tonne, care îşi duce viaţa într-o continuă călătorie, a susţinut două concerte în aer liber la Alba Iulia, în cadrul Festivalului „Dilema veche“. Lumea l-a aplaudat îndelung pe chitaristul cu plete lungi, în faţa Catedralei Romano-Catolice din Cetatea Alba Carolina

Chitaristul Estas Tonne (42 de ani) a susţinut, pe 26 august, un recital solo, intitulat „Reviving Water“, în cadrul celei de-a şasea ediţii a Festivalului „Dilema veche“, desfăşurat la Alba Iulia. Tema ediţiei, care a avut loc între 25 şi 27 august, a fost „Noi suntem ceilalţi“.

Estas Tonne practică yoga, e tot timpul în turnee sau în conferinţe în jurul lumii. Muzica lui e un mixt din multe genuri precum latino, gipsy, electronică şi world music. La Alba Iulia a susţinut un concert în faţa Catedralei Romano-Catolice şi un workshop, la iarbă verde, într-o grădină de sub zidurile Cetăţii Alba Carolina.  „La Alba Iulia, acest artist a susţinut un workshop spiritual în altă TONNEalitate“, a făcut un joc de cuvinte Aurel Mitran, directorul artistic al Festivalului „Dilema veche“. Cu plete, îmbrăcat în blugi, nu ştii prima dată când îl vezi dacă Estas este rocker sau hipiot. Oricum cântă dumnezeieşte, timpul se opreşte parcă în loc când atinge chitara. Artistul spune, într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, că de fiecare dată când începe să cânte, spaţiul în care se află începe să se transforme în ceva magic, într-o linişte în care oamenii zâmbesc şi se mişcă aşa cum le dictează sufletul, într-un soi de zbor mistic care porneşte din interior.

„Weekend Adevărul“: Ai vorbit despre energia din Cetatea Alba Iulia. Ce face acest loc să fie special?

Estas Tonne: Pentru mine, e mereu special să cânt. Dacă reuşeşti să linişteşti zgomotul din capul tău pentru câteva minunte, locul devine special. E atâta energie bună în acest spaţiu! Într-un fel, nu contează ce fac eu, contează să ne liniştim şi să ne simţim pe noi înşine, să transpunem ceea ce este în interiorul nostru. Muzicianul Estas Tonne şi-a părăsit ţara de origine încercându-şi norocul prin mai multe ţări din Europa. Soarta i-a călăuzit paşii către cartierul artiştilor, din Montmartre Paris. Talentul său a fost recunoscut de îndată şi în scurt timp a avut de onorat concerte în întreaga lume.

Cum te-ai descrie?

Un om modest şi darnic, care se dăruieşte fără teamă tuturor. Mă opresc din când în când pe stradă pentru a oferi un concert  la chitară. Mă las purtat de sunetul muzicii, încercând să creez astfel o lume aparte din sunete.

Te consideri un artist necovenţional?

Cânt pentru cei care au nevoie de muzică, la festivaluri în natură, festivaluri de stradă, centre de yoga, la centre pentru persoane cu dizabilităţi sau la centre pentru seniori, la oameni acasă şi oriunde mă simt chemat. Muzica mea creează un spaţiu inedit, iar oamenii care mă ascultă intră într-o călătorie unică alături de sunetele chitarei. Muzica mea deschide căi de cunoaştere în primul rând.

Estas Tonne fotografii David Muntean

Vorbeşti despre linişte, despre tăcere. Ce fel de energie ai simţit cu acest public de la Alba Iulia

Ar putea fi oriunde. În România, în Germania, în America de Sud. Am explorat tot felul de spaţii muzicale. În anii de început, am făcut mai mult muzică plină de poveşti scurte de viaţă. Toate aveau un început şi un sfârşit. Experienţele se formau prin ani de călătorie, se şlefuiau asemenea diamantelor. Într-o zi, am cântat timp de trei ore o melodie. Toate povestirile scurte s-au reunit în acea muzică. Atunci când interpretez o melodie, aceste mici particule din trecut se reunesc. Au propria lor atitudine pe moment, au propria frecvenţă şi stare şi emoţie.  Am încredere că se vor reuni în formaţia perfectă de fiecare dată.

Eu pregătesc muzica în care e personalitatea mea, experienţa mea de viaţă. Tot ce trebuie să fac este să am încredere că informaţiile vor crea cumva o dinamică a expresiei prin care putem atinge acea stare, acel spaţiu mai liniştit din sinea noastră.

Ai călătorit mult în toată lumea. Ai găsit un adevăr spiritual în India?

Desigur, dar găseşti adevăruri peste tot. Nu e vorba de un loc anume, e vorba mai mult de o întâlnire a personalităţilor în diverse spaţii.

Ai o anumită şcoală spirituală căreia îi aparţii?

Nu aparţin de o anumită şcoală, nu mă ghidez după un anumit învăţător. Am găsit mulţi guru spirituali în diverse părţi ale lumii. Credeam că o să merg în India şi am să găsesc. Nu este vorba de un anumit învăţător, e vorba de a deveni propriul tău învăţător într-un fel.

Cât timp ai stat în India?

Am fost de multe ori. Mergeam des, pentru trei-şase luni, dar niciodată un an întreg.

Estas Tonne fotografii David Muntean

Practici yoga?

Aceasta este yoga mea. Muzica e yoga mea, tocmai aţi fost martori.

Muzica ta e o meditaţie profundă. Ce te inspiră?

Estas Tonne

Viaţa este o meditaţie în sine. Totul e să ai o anumită  linişte, să ai o stare liniştită. Viaţa nu e o linie dreaptă. Când îţi auzi bătăile inimii, aceea este viaţa. Trebuie să învăţăm să navigăm prin valurile emoţiilor noastre. Nu e vorba doar despre a face nişte exerciţii. Yoga poate fi şi gimnastică, mulţi oameni care practică azi yoga cred că dacă stai în nişte poziţii, asta e yoga. Nu, de fapt este despre a te conecta cu un anumit spaţiu, cu o anumită energie. Am avut de-a face cu tot felul de experienţe în viaţă. Ştiu cum este dinamica vieţii şi mai ales ştiu cum sunt fluctuaţiile ei.

Ţi-ai găsit liniştea în muzică?

Eu nu o numesc muzica mea, este povestea vieţii mele. Sigur, trebuie să folosim un anumit limbaj pentru a denumi una şi alta, dar nu îmi văd muzica prinsă în nişte chingi.


 

Ai un album intitulat „13 Songs of Truth“. Care sunt adevărurile muzicii tale?

Poţi să numeşti un copil pe baza numelor rudelor sau îi dai un nume copilului după caracteristicile pe care le are. În timpurile străvechi, oamenii stăteau şi observau cum se comportă copilul şi apoi îi dădeau nume, cum fac americanii. Aş spune că aşa e şi aici. Am observat fenomenul. Am numit cel mai recent album „Mother of Souls“/ „Mama Sufletelor“, pentru că aşa mi-a venit când am înregistrat acest album.

Nu a fost nicio pregătire, nu am notat nimic, nu am scris acorduri, totul a venit pur şi simplu.  Şi progresia cântecului, şi versurile. A fost clar o experienţă  de căutare interioară.
Estas Tonne fotografii David Muntean

Muzica ta e un mixt între muzica clasică, gipsy, world music. Totuşi, în ce gen te încadrezi?

Nu am reuşit niciodată să mă încadrez într-o definiţie clară a unui gen. Sunt la răscrucea lor. Pentru mine, muzica mea e viaţa mea, aş numi-o coloana sonoră a vieţii mele. Desigur, ea se schimbă mereu. Ce a fost cântat azi mâine, probabil, va avea nişte elemente, pasaje, motive, dar dinamica şi modul în care este exprimată va fi diferită de fiecare dată.

   

Am văzut că ai o maimuţică pe care o porţi cu tine în concertele tale. E un obiect-fetiş?

Această maimuţă îmi aminteşte să am credinţă şi să nu uit de originea vieţii.

   

Am văzut o fată îmbrăcată în alb, dansând desculţă, pe iarbă, în timpul concertului tău, ce a insemnat pentru tine acest moment încărcat de emoţie sub zidurile Cetăţii Alba Carolina?

Estas Tonne foto David Muntean

Da, e vorba de momentul susţinut de Reka Fosor. Ea este din Transilvania, din Miercurea Ciuc. Astăzi, am simţit că, la sfârşitul călătoriei mele muzicale, ar fi frumos dacă am condimenta această experienţă printr-un dans. Ea a şi cântat la un fluier. Mă bucur că m-am întors cu Reka pe pământul Transilvaniei, aici la Alba Iulia. Ea e foarte fericită că e aici.

Îţi lipseşte Ucraina, ţara în care te-ai născut?

Sunt un om fără de ţară. Nu m-am născut în Ucraina, m-am născut în fosta Uniune Sovietică. Nu am locuit niciodată în Ucraina, a trebuit să merg acolo acum câtva timp, când nu îmi văzusem ţara de mai mulţi ani. A fost o reconectare specială cu locurile natale, m-am revăzut cu prieteni din copilarie pe care nu-i mai văzusem de 30 de ani. Da, este cu adevărat preţios să mergi în locurile copilăriei. Dar nu pot să spun că îmi lipseşte ceva cu adevărat pentru că personalitatea mea, a copilului născut în Uniunea Sovietică, e foarte diferită de ceea ce sunt astăzi. Dar bucăţica din acel copil e în mine, o port cu mine peste tot.  Este conexiunea mea cu anumiţi oameni.

Estas Tonne fotografii David Muntean


 

Unde este casa ta acum? De ce spui, totuşi, că eşti fără de ţară?

Pentru că nu am nevoie de vreo ţară, de fapt. Am mai multe ţări în care merg. Am fost denumit un trubadur al universului.

Unde ţi-ar plăcea să se nască copilul tău?

Unde va decide el să vină.

Estas Tonne fotografii David Muntean

Vorbeşti despre un nou fel de conştiinţă socială. Ce înseamnă pentru tine această „nouă conştiinţă socială“?

Toţi învăţătorii vorbesc despre asta. Într-un fel, nu e nimic nou în această lume, dar pot simţi ceva ce se schimbă în noi toţi.

   

Crezi că există anumite în locuri mistice în lume, anumite porţi energetice?

Cred în simplitate, ceea ce poate fi destul de mistic. Simplitatea o poţi găsi oriunde, dacă o cauţi. 

Cântă pentru pacea lumea

Estas Tonne

Nume: Estas Tonne

Data şi locul naşterii: 24 aprilie 1975, Zaporijjea, Ucraina

Studiile şi cariera: A început să studieze chitara la 5 ani.

A întrerupt 11 ani studiul instrumentului şi a reluat muzica la chitară când a ajuns în SUA, după tragedia din 11 septembrie 2001. Apoi a început să susţină concerte pentru „pacea lumii“.  Printre cele mai cunoscute albume: „The Song of the Golden Dragon“, (2004),  „13 Songs of Truth“ (2008), „Internal Flight“ (2013), Place of the Gods (2011), The Song of the Butterfly (2014 ), „Cosmic Fairytale: Dimensions“ (2016), „Cuban Rhapsody“ (2016), „Divine Smile“ (2016),„Mother of Souls“ (2016).

Mai multe - Cultură

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite