Vârfuri la Bookfest. Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Mircea Cărtărescu şi-au lansat, sâmbătă, cărţile

Sâmbătă, a fost o zi plină la Bookfest, cea de-a patra zi a Salonului de Carte care a început miercuri şi se va încheia duminică la Romexpo. Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Mircea Cărtărescu, Tatiana Niculescu-Bran, Ioana Nicolaie sunt printre autorii de vârf care şi-au lansat cărţile la standul Editurii Humanitas, unde lumea s-a înghesuit ulterior să ia autografe de pe cărţile acestora.

Sâmbătă, de la ora 14.00, la Bookfest, a fost lansat volumul "Despre inimă şi alte eseuri" de Andrei Pleşu, iar alături de autor a vorbit Sever Voinescu.  "Suntem confiscaţi de actualitate! Adică de ştiri, analize politice, informaţii de ultimă oră, confruntări de partid şi reportaje de front din peisajul instituţional al momentului. Toate fierbinţi şi trecătoare. Cartea de faţă încearcă să iasă din strânsoarea acestor actualităţi evanescente (inactuale în fond, de vreme ce se uită în câteva zile), pentru a sonda teritoriul unor aparente inactualităţi: cele despre care nu prea vorbim, în ciuda relevanţei lor universale şi a impactului lor constant asupra vieţilor noastre. „Inactualităţi” care ne macină subliminal, care constituie, de fapt, substanţa inevitabilă a căutărilor, spaimelor şi nedumeririlor noastre", apreciază autorul.

Nu promit că, la capătul lecturii, cititorul va fi edificat asupra problemelor de care m-am ocupat: rostul şi istoria inimii, neliniştile şi promisiunile bătrâneţii, meteahna prostiei, sensul răului. Dar va regăsi, poate, un repertoriu de întrebări acute, cu a căror ţesătură nu mai apucă, ocupat cum este (cum suntem toţi), să se confrunte. Îmi fac iluzia că paginile acestea vor avea măcar efectul unor scurte promenade igienice, în afara hărţuielii cotidiene", spune Andrei Pleşu, în prezentarea volumului său de eseistică.

A urmat lansarea volumului  "România, o iubire din care se poate muri", de Gabriel Liiceanu, la care au vorbit autorul, Sever Voinescu, Cristian Pantazi. Filosoful Gabriel Liiceanu a spus că în România numai  2,8% din populaţie citeşte - adică 500.000 de persoane din întreaga populaţie - ceea ce nu este un procent încurajator. De asemenea, autorul a vorbit despre găştile politice care vin la conducere şi despre faptul că valoarea nu mai are nicio importanţă într-o asemenea lume coruptă. "Intelectualii sunt nevoiţi să facă publicistică", a spus Liiceanu.

"Nimeni nu poate spune când alege cineva să nu mai trăiască pentru că viaţa i-a fost trasă prea jos. Nimeni nu poate spune când anume o societate, acumulând o cantitate de disperare, scârbă şi revoltă incompatibile cu pofta minimă de viaţă, îşi atinge punctul ei de fierbere. La noi, la români, lucrul acesta e cel mai puţin previzibil. Raportul poporului nostru cu limita a rămas până în clipa de faţă un mister. Românii numesc «minune» o reacţie colectivă pe care nimic n-o prevesteşte. Şi care, raportată la lungile perioade de letargie care o preced, e cu atât mai neverosimilă", spune autorul, în prezentarea cărţii.

De fapt, sublimul şi eroicul nu pot fi programate. Ele apar întotdeauna dintr-o provocare nebănuită a istoriei. Abia provocat astfel, un popor descoperă că există o iubire din care se poate muri şi că, dacă vrea să-şi recupereze in extremis patria furată, el trebuie să fie gata să-şi pună în joc viaţa pentru a-i reda un preţ“, apreciază Gabriel Liiceanu. 

Gabriel Liiceanu la lansarea de la Bookfest, alături de Sever Voinescu şi Cristian Pantazi

Mircea Cărtărescu: "Detest publicistica" 

La Standul Editurii Humanitas, a urmat lansarea volumului "Peisaj după isterie", de Mircea Cărtărescu, la care alături de autor au vorbit Mircea Vasilescu, Angelo Mitchievici. "Detest publicistica", a spus Mircea Cărtărescu.

„Un scriitor adevărat ia asupra sa suferinţa umană de orice fel ar fi ea şi-ncearcă s-o transforme, alchimic, în frumuseţe. Nu frumuseţe pieritoare şi inutilă, ci acea frumuseţe care, după spusele lui Dostoievski, «va salva lumea». Scriitorul, ca intelectual, se poate implica politic, social, moral în viaţa comunităţii sale, poate fi (şi trebuie să fie) un purtător de cuvânt al binelui şi-al adevărului, un luptător contra demonilor care au bântuit şi vor bântui etern fiinţa omenească. 

Dar, ca artist, menirea lui e să producă din toate acestea frumuseţe. Dacă un scriitor ratează în privinţa calităţii operei sale, curajul său civic nu va mai fi la fel de aproape de sufletul cititorilor săi“, spune scriitorul, în prezentarea cărţii sale.

La lansarea cărţii "Mistica rugăciunii şi a revolverului. Viaţa lui Corneliu Zelea Codreanu" au vorbit autoarea Tatiana Niculescu-Bran, Ioana Pârvulescu, Gabriel Liiceanu.

„Titlul acestei cărţi, împrumutat din textul lui Emil Cioran Mon pays, rezumă cel mai bine vâltoarea anilor ’30 în România, acea epocă a «martirilor sângeroşi» sau a «visătorilor sanghinari», întemeietori ai unei «mişcări crude, amestec de preistorie şi profeţie, de mistică a rugăciunii şi a revolverului». O epocă, spune Cioran, care «fusese întemeiată pe idei feroce» şi care «a dispărut în ferocitate».

Povestea lui Corneliu Zelea Codreanu nu poate fi înţeleasă în afara contextului istoric în care acesta a trăit, a oamenilor pe care i-a cunoscut, a şcolilor prin care a trecut, a experienţelor pe care le-a parcurs, a lecturilor care l-au format şi a unei Europe răvăşite, aflate între două războaie devastatoare şi în căutarea unei speranţe de supravieţuire. Reconstituind chipul unei epoci care a amestecat religia cu politica şi a sfârşit în sânge şi barbarie, această carte încearcă să-l redea pe Corneliu Zelea Codreanu trecutului şi istoriei“, apreciază Tatiana Niculescu-Bran.