Sărbătoarea Rusaliilor la români: obiceiuri şi tradiţii din vechime

Sărbătoarea Rusaliilor este celebrată în aceeaşi zi cu aceea a Pogorârii Duhului Sfânt, fiind o sărbătoare populară, dedicată cu precădere spiritelor morţilor.

În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care au părăsit mormintele şi locuiesc în preajma izvoarelor. Se spune că aceia care le aud cântecele îşi pierd minţile ori se îmbolnăvesc.

Boala în sine seamănă cu o transă hipnotică care nu poate fi vindecată decât cu ajutorul căluşarilor. În bătrâni se spune că, dacă eşti bolnav, te poţi face bine după ce vătaful căluşarilor trece cu pasul peste tine.

Dansul căluşarilor, în general, are scopul de a apăra oamenii, vitele şi recoltele de influenţele negative.

Spre deosebire de strigoii le provoacă necazuri oamenilor în anotimpul friguros al anului, Ielele sunt prezente numai pe timpul verii. Acestea se spune că-i pedepsesc pe oamenii care fac fapte rele sau pe cei care nu le respectă zilele.

Local, Rusaliile urseau copiii la naştere şi preziceau moartea oamenilor. 

De această zi se leagă o mulţime de obiceiuri şi ceremonii: se împodobesc locuinţele, porţile şi anexele gospodăreşti cu ramuri de tei, plop, stejar; se desfăşoară Jocul Căluşarilor; se sfinţesc ramuri de tei, soc, mure, pentru a fi folosite în medicina populară; se împletesc cununiţe din spice de grâu şi flori de câmp pentru a fi purtate de tineri la celebrarea căsătoriilor; se pocnesc frunze de tei pentru alungarea spiritelor rele; se fac descântece.