Nominalizările la Premiile Uniunii Scriitorilor. Candoarea lui Ştefan Mitroi din volumul "Jocuri de nenoroc“

Trei dintre scriitorii nominalizaţi la premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) pe anul 2012, Andrei Pleşu, Ştefan Mitroi şi Radu F. Alexandru, sunt bloggeri pe platforma adevărul.ro.

Dacă filosoful Andrei Pleşu este nominalizat, cu volumul „Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste“, la un premiu special al Uniunii Scriitorilor, autorul Ştefan Mitroi este nominalizat la secţiunea „Literatura pentru copii si tineret“ cu titlul „Jocuri de nenoroc“. Dramaturgul Radu F. Alexandru se regăseşte printre nominalizaţii la secţiunea de teatru cu volumul „Teatru 7“. Festivitatea de decernare a premiilor Uniunii Scriitorilor pe anul 2012 va avea loc luni, 10 iunie, la ora 18.00, în Sala Oglinzilor de la Casa Monteoru, Calea Victoriei nr. 115.

Puteţi citi despre cartea lui Andrei Pleşu, „Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste“,  pe blogul teologului Radu Preda.

Ştefan Mitroi a fost nominalizat la premiile Uniunii Scriitorilor pe 2012, la secţiunea „Literatură pentru copii şi tineret“, cu volumul „Jocuri de nenoroc“, apărut la Editura Detectiv literar.

Stranietatea domină cartea de faţă. Aici, autorul nu se joacă, ci se în-copilăreşte („Memoria mea funcţionează invers“-„Sorcova“), spre a comunica, simplu şi dinspre candoare, teme grave ale marii literaturi: naşterea, bătrâneţea, moartea, neputinţa, nostalgia, raportarea la Dumnezeu, războiul, sărăcia curată. Toate acestea au fost aduse în „curtea“ aparentă a aceleiaşi întâmplări prin dinamitatea timpului, perceput iconic ca o clepsidră.

Astfel, timpul devine un tub unde se pot întâlni fără nicio stinghereală, ca nişte holograme, barza psihopompă, femeia care naşte de Înviere, sfinţii evadaţi din catapetesme pentru „un colăcel Şi un pahar de vin“, luatul cu joaca de-a nemţii şi ruşii, maşina de treierat, mutilaţii de război cărora le înfloresc picioarele de lemn, fotograful care visează să-l pozeze pe Dumnezeu, răposatul căruia i-au înviat doar ochii, ca să tragă cu coada lor la propria înmormântare, rufele de pe frânghie care poartă biografii. Acest edificiu al lipsei de timp este susţinut de flash-uri poetice uluitoare, precum: „Vedeai oameni vii trăgând după ei câte un cimitir“ („Întâlnirea“). Se pare că juriul a avut ochi buni şi mână bună, indicând o ţintă fără dubiu.  

Citiţi varianta integrală a textului pe blog. 

Radu F. Alexandru scrie despre o ţară imorală

La secţiunea Teatru, Radu F. Alexandru (foto) este printre nominalizaţi cu volumul „Teatru 7“, editat de Cartea Românească.  Volumul include piesele „Labirint/ Love’s stories“ , „Românica/ Tsunami“, „Gertrude“.

Piesa „Labirint“ a fost declarată „Cea mai bună piesa a anului 2010“ la Concursul UNITER.  „Românica“ este o comedie spumoasă, un pamflet, în esenţă politic, care amendează moravurile din „minunata lume nouă“ apărută în nesfârşita tranziţie autohtonă. Rezonanţa titlului trimite spre o ţară paralelă, imorală şi amorală. Drama „Gertrude“ dezvăluie un secret care a stat ascuns în culisele teatrului elisabetan preţ de cinci secole. Cine este ucigaşul regelui Danemarcei? Prinţului Hamlet i se revelează cruntul adevăr: tatăl său este ucigaşul tatălui său.

În piesele lui Radu F. Alexandru „ni se sugerează de la început că nicio soluţie de salvare nu e posibilă pentru ca totul să se încheie în focul de artificii al unui triumf cinic al eşecului“, spune  regizorul Silviu Purcărete. În vârstă de 70 de ani, dramaturgul scrie „pentru că gândeşte şi are prin urmare ceva de spus. Structura pieselor sale ascunde în simplitatea sa rezonanţa a nenumărate voci deprinse a rosti adevărul despre adevăr, pentru ca lumea noastră, cea de astăzi şi cea dintotdeauna, să poată fi realitatea care se vede şi se aude – realitatea umană!“, subliniază regizorul Alexa Visarion. 

Nominalizările USR pentru  2012

Premiul Naţional

1.Mircea Cărtărescu

2.Ion Pop

3.Ion Vartic

4.Ion Vlad

Premii speciale

1.Livius Ciocârlie, „La foc mărunt“,, Cartea Românească

2.Valeriu Gherghel, „Breviarul sceptic şi alte eseuri despre simplitate“,, Polirom

3.Ioan Holban, „Literatura română de azi. Poezia Proza“,, Tipo Moldova

4.Ion Ianoşi, „Internaţionala mea. Cronica unei vieţi“,, Polirom

5.Gabriela Omăt, pentru editarea romanului Străina“,  de Hortensia Papadat-Bengescu,Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă

6.Andrei Pleşu, „Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste“,, Humanitas

7.Grete Tartler, „Islam, repere culturale. Proba Orientului“,, Paralela 45

Poezie

1.Şerban Axinte, „Păpădia electrică“, Casa de Pariuri Literare

2.Vlad Moldovan, „Dispars“, Cartea Românească

3.Aurel Pantea, „Nimicitorul“, Limes

4.Nicolae Prelipceanu, „La pierderea speranţei“, Casa de Pariuri Literare

5.Liviu Ioan Stoiciu, „Substanţe interzise“, Tracus Arte

6.Radu Vancu, „Frânghia înflorită“, Casa de Editură Max Blecher

7.Andrei Zanca, „Crucea Nordului“, Limes

Proză

1.Radu Aldulescu, „Cronicile genocidului“, Cartea Românească

2.Corin Braga, „Luiza Textoris“, Polirom

3.Filip Florian, „Toate bufniţele“, Polirom

4.Florina Ilis, „Vieţile paralele“, Cartea Românească

5.Radu Mareş, „Deplasarea spre roşu“, Polirom

6.Gheorghe Schwartz, „Cei o sută. Bastonul contelui“, Curtea Veche

7.Simona Sora, „Hotel Universal“, Polirom

Critică, eseu, istorie literară

1.Sanda Cordoş, „Lumi din cuvinte. Reprezentări şi identităţi în literatura română postbelică“, Cartea Românească

2.Ilina Gregori, „Cioran. Sugestii pentru o biografie imposibilă“, Humanitas

3.Mircea Mihăieş, „Ce rămâne. William Faulkner şi misterele ţinutului Yoknapatawpha“,Polirom

4.Gelu Negrea, „Caragiale. Marele paradox“, Cartea Românească

5.Ioan Pânzaru, „Regimul interpretării. Literatura şi sensul acţiunii“, Polirom

6.Ion Simuţ, „Vămile posterităţii. Secvenţe de istorie literară“, Editura Academiei Române

7.Mihaela Ursa, „Eroticon. Tratat despre ficţiunea amoroasă“, Cartea Românească

Debut

1.Marius Chivu, „Vântureasa de plastic“, Brumar

2.Teodora Coman, „Cârtiţa de mansardă“, Casa de editură Max Blecher

3.un cristian, „Morţii mă-tii“, Casa de Pariuri Literare

4.Anatol Grosu, „Epistola din Filipeni“, Casa de editură Max Blecher

5.Mihai Iovănel, „Evreul improbabil. Mihail Sebastian: o monografie ideologică“, Cartea Românească

6.Claudiu Turcuş, „Estetica lui Norman Manea“, Cartea Românească

7.Delia Ungureanu, „ Poetica Apocalipsei“, Editura Universităţii din Bucureşti

Teatru

1.Radu F. Alexandru, „Teatru 7“, Cartea Românească

2.Clelia Ifrim, „Copiii Casei Regale“, Tracus Arte

3.Eugen Şerbănescu, „A doua scrisoare pierdută sau Trenul togolez nu opreşte la Paris“ , Palimpsest

Traducei şi premiul fundaţiei „Andrei Bantaş”

1.Ana-Maria Brezuleanu, Magda Achim, Marina Vraciu, Leonte Ivanov – Lev Tolstoi, „Sonata Kreutzer şi alte povestiri“, Polirom

2.Andrei Corbea – Max Horkheimer, Theodor W. Adorno, „Dialectica Luminilor“, Plural

3.Ştefana şi Ioan Pop-Curşeu – Gilles Deleuze, Cinema I. Imaginea-mişcare“, Tact

4.Irina Horea – J. M. Coetzee, „Miezul verii“, Humanitas Fiction

5.Dinu Luca – Mo Yan, „Obosit de viaţă, obosit de moarte“, Humanitas Fiction

6.Radu Gabriel Pârvu – Arthur Schopenhauer, „Lumea ca voinţă şi reprezentare“, Humanitas

7.Antoaneta Ralian – James Joyce, „Portretul artistului la tinereţe“, Humanitas Fiction

8.Dan Sluşanschi – Homer, „Iliada“, Humanitas

9.Ciprian Şiulea – Jack Kerouac, „Oceanul e fratele meu“, Polirom

Literatură pentru copii şi tineret

1.Ştefan Mitroi, „Jocuri de nenoroc“, Detectiv literar

2.Mircea Opriţă, „Călătoriile din balansoar“, Limes

3.Anastasia Popa, Zânuţa Dora-Li şi vrăjitoarea Ciumfi“, Carminis

Literatură în limbile minorităţilor naţionale

1.Bata Marianov, „Şi câinii pleacă în exil“, Uniunea Sârbilor din România

2.Goran Mrakić, „Contraatac terorist“, Uniunea Sârbilor din România

3.Aleksandar Stoicovici, „aleksandar doarme“, Uniunea Sârbilor din România“