„Muzeul [In]Vizibil. Şantier de explorări“, trei zile la Muzeul Ţăranului Român

La 27 de ani de la reînfiinţarea sa, pe 5 februarie 1990, Muzeul Naţional al Ţăranului Român continuă, chiar şi în condiţii de şantier, seria explorărilor muzeale şi a deschiderii către un public din ce în ce mai curios în privinţa mecanismelor interioare, de obicei ascunse, ale Muzeului, anunţă reprezentanţii Muzeului Ţăranului Român.

„Transformăm şantierul în prilej de deschidere, nu de închidere. Vrem să ne reîntâlnim cu publicul nostru şi să îl avem alături în lungul drum de la şantier la redeschiderea expunerii permanente. Începem astfel seria „Şantierelor de explorări”: exerciţii de memorie, imaginaţie şi creativitate pe care le facem, nu în spatele unor uşi închise, ci împreună cu vizitatorii noştri“, comunică echipa MŢR.

Cum se imaginează un muzeu?

         „Între 3 şi 5 februarie 2017, Muzeul Ţăranului Român poate fi explorat printr-un traseu cu totul unic: vom reactiva memoria clădirii neoromâneşti de la Şosea, vizitând-o printre schele şi bormaşini, vom căuta, în depozite, obiectele recent retrase din expunerea permanentă şi vom explora una dintre cele mai importante arhive de imagine din ţară. Vom construi legătura între şantierul din anii 1990 şi cel contemporan prin proiecţii de filme documentare şi imagini de arhivă legate de facerea Muzeului. Copiii vor inventa muzee noi la Atelierele de Creativitate. Vineri seara, lansăm numărul 21 al revistei de antropologie Martor, iar duminică seara, încheiem cele trei zile aniversare cu muzică şi dans, pe ritmuri de taraf“, mai spun organizatorii.

Program Muzeul [In]Vizibil. Şantier de explorări #1

„Ziua I: vineri, 3 februarie 2017

Descoperă depozitele MŢR | Muzeul [In]Vizibil (cu Ion Blăjan, muzeograf şi şef Secţie Patrimoniu)

- când? între orele 10.00 şi 11.30 şi între 12.00 şi 13.30

Pentru aceste tururi, în urma înscrierilor s-au ocupat toate locurile.

Ştiaţi că în expoziţia permanentă a oricărui muzeu mare vezi cel mult 10% din colecţiile muzeului? Restul obiectele se odihnesc în depozite. Astfel, le prelungim viaţa şi avem grijă de ele cum se cuvine. În mod absolut excepţional, la moment aniversar, organizăm două vizite în „cutia cu comori” a Muzeului. Veţi înţelege care este drumul unui artefact muzeal de la achiziţie, trecând prin evaluare, carantină, restaurare, conservare şi, atunci când îi vine timpul, până în expunerea permanentă. Restul de 90% de artefacte muzeale vă aşteaptă să le descoperiţi!

Lansare Revista Martor nr. 21 - anuarul de antropologie al MŢR - „A Place for Hay”

- unde? Clubul Ţăranului, sala mică

- când? de la 18.00 la 20.00

Unde este locul fânului în antropologia contemporană?

MARTOR 21 vă invită la dezbatere. Cu Vintilă Mihăilescu - antropolog şi editorii: Anamaria Iuga - etnolog, Bogdan Iancu - antropolog şi Simina Bădică – istoric şi redactor-şef revista Martor.

Bonus: Lansare de carte („Gustul locului. Producţia de peisaje culturale agro-alimentare în sudul Transilvaniei”, Editura Tritonic, autoare Monica Stroe (antropolog, SNSPA) + proiecţie de film documentar („Mountain hay meadows: hotspots of biodiversity and traditional culture / Fâneţe montane: rezerve de biodiversitate şi cultură tradiţională” [52’], realizat în 2015 de Ágota Juhász şi László Demeter).

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Muzeul personal. Atelier de creativitate  cu Ruxandra Grigorescu

- unde? la Atelierul de Creativitate

- când? de la 13.00 la 14.30

- pentru copii de la 8 ani în sus

- înscrieri la 021.317.96.59

Sunteţi directorul unui muzeu al vostru, pe care îl imaginaţi, proiectaţi, construiţi, panotaţi, manageriaţi, îl deschideţi, întreţineţi şi de pe urma căruia mai câştigaţi şi faimă şi bani.

Cum faceţi ce faceţi, de ce aveţi nevoie (câţi bani, ce materiale, câţi şi ce fel de oameni veţi angaja, ce salarii şi ce program de lucru, când va fi gata, cât timp vreţi să vă ocupaţi de el)?

Aşteptăm răspunsul de la …voi, copiii.

La sfârşit facem şi o „mostră” de cusătură, mică-mică şi simplă-simplă, cu mărgele, cu paiete pe care, dacă vreţi o luaţi acasă, dacă vreţi o „donaţi” pentru viitorul MŢR.

Oare ce fac obiectele noaptea, într-un muzeu? Atelier de creativitate (de iscodit şi povestit) cu Raluca Oprea-Minoiu

- unde? la Atelierul de Creativitate

- când? de la 15.00 - 16.30

- pentru copii de la 7 ani în sus

- înscrieri la 0724 081 741 sau la raluca.minoiu@muzeultaranuluiroman.ro

Poate o furcă de tors se transformă în sabia lui Făt-Frumos, un covor devine o grădină cu flori adormitoare, războiul de cusut se transformă într-un soldat din Minecraft. Şi împreună alcătuiesc o poveste, pe care o transpunem într-un joc de teatru de umbre.

Ne alegem obiectele (că-i o catrinţă, că-i un clopoţel de ceramică, că-i o suveică), împreună dăm un rost obiectelor, apoi le desenăm, le decupăm şi le spunem povestea la panoul de teatru de umbre.

Ziua II: sâmbătă, 4 februarie 2017

Exerciţii de memorie în şantier | Muzeul [In]Vizibil

- ce? vizite prin şantierul Muzeului de la Şosea

- când? între orele 13.30 şi 14.30 şi între 15.00 şi 16.00

Pentru aceste tururi, în urma înscrierilor s-au ocupat toate locurile.

Te invităm să vizitezi acum Muzeul, în plin şantier, pentru a privi un singur obiect: clădirea însăşi. Ne amintim, căutăm urme, înregistrăm povestea locului şi aflăm ce înseamnă să transformi un spaţiu a cărui memorie vie vrei să o protejezi. Ce am ales să păstrăm şi ce a fost iremediabil pierdut?

Lila Passima, curator şi manager interimar al Muzeului, ne va ghida într-o călătorie a memoriei şi imaginaţiei prin sălile unui muzeu care se încăpăţânează să rămână atipic.

După cele două tururi, de la ora 16, te invităm la o proiecţie de filme de arhivă din anii 1990 care documentează facerea Muzeului şi primele evenimente publice (Primenire, Muzeul-Misionar). Împreună cu cei care au participat atunci la naşterea MŢR, vom scotoci în memoria vizuală şi personală a unui proiect curatorial, comunitar şi artistic care a schimbat muzeologia românească.

Ziua III: duminică, 5 februarie 2017

Muzeul In-Vizibil prin Jocuri meţeriste. Atelier de creativitate cu Valentina Bâcu

- când? ora 12.00

- unde? la Atelierul de Creativitate

pentru copiii cu vârsta între 7 -12 ani

- înscrieri la 0742.011.027 sau la valentina.bacu@gmail.com

În Muzeul Ţăranului Român, trebuie să mergi la pas domol, altfel obiectele îşi pierd povestea. Nu te grăbi, stai, ascultă, învaţă, fiindcă ai nevoie de indicii pentru a parcurge drumul spre moştenirea cea mai de preţ pe care ai primit-o. Şi mai ai nevoie de curiozitate, imaginaţie, curaj în a pune în relaţie obiectele care te ajută (sau te împiedică) să parcurgi traseul imaginar al Muzeului. La numărul 3, obiectul mare te ajută să înaintezi până la 5, la numărul 11, copacul cu cruci te ajută să-ţi faci punţi cu alte lumi şi înaintezi până la 15. Dacă ajungi la numărul 20, Sfântul Ilie te pedepseşte fiindcă ai lucrat cu fânul în zi de sărbătoare şi te transformă în stană de piatră. Adică stai o tură. O preoteasă cu o ie albastră cu mâneci lungi te ajută, dar lupii care mănâncă luna te împiedică să înaintezi până dimineaţa. Ai grijă la numărul 34, comuniştii te scot din joc. Poţi parcurge Muzeul Ţăranului Român prin intermediul unui boardgame atractiv vizual.

Descoperă Arhiva de Imagine MŢR | Muzeul [In]Vizibil (tururi ghidate)

- când? 15.00 şi 17.00

- grup de 10 vizitatori/ tur

Pentru aceste tururi, în urma înscrierilor s-au ocupat toate locurile.

Redeschidem sertarele din Arhiva de Imagine MŢR şi vă invităm să descoperiţi cum a luat naştere unul dintre puţinele spaţii muzeale româneşti dedicate imaginii şi fotografiei vechi.

Muzicile neştiute ale Transilvaniei. Cântări transilvane cu tarafurile din Căstău şi Bicazul Ardelean

- ce? muzică şi dans, pe ritmuri de taraf

- când? Ora 18.00

- unde? Clubul Ţăranului

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Concertul îşi propune să aducă în faţa publicului bucureştean, muzicile, destul de puţin cunoscute, din două micro-regiuni ale Transilvaniei: zona Orăştiei şi a Bicazului Ardelean. Cântările instrumentale, cu puternice ecouri pastorale, însoţeau petrecerile locale şi susţineau suitele de jocuri specifice fiecărei regiuni.

Scripcarii din Bicazul Ardelean

La trecerea dintre Moldova şi Transilvania, în apropierea Cheilor Bicazului, se găsesc câteva sate, grupate în comunele Bicaz Chei, Dămuc şi Bicazul Ardelean, aflate astăzi la marginea judeţului Neamţ. În vremile mai vechi, cele trei erau legate administrativ de Transilvania. Ambiguitatea poziţiei geo-politice explică în parte şi ambiguitatea muzicii lor  rurale cu trăsături atât moldoveneşti cât şi, mai ales, transilvane. Pentru nunţile şi petrecerile din regiune sătenii obişnuiau să tocmească una sau două scripci (viori) şi o dobă. Doba este un soi de violoncel pântecos şi neşlefuit, construit de un meşter local. Mânuitorul dobei ciupeşte cu mâna stângă coarda mai subţire, iar cu în mâna dreaptă loveşte, cu un mic ciomag, alte două corzi ceva mai groase.

Taraful lui Neluţu Urs din Căstău, Hunedoara

Căstăul este un mic sat situat în sudul Transilvaniei, în apropierea oraşului Orăştie. Până în anii 90, păstrătorul tradiţiilor muzicale a fost taraful condus de muzicantul Rel Sibişan, a cărui amintire este încă vie în regiune.  Din acest taraf a rămas în viaţă doar violonistul Neluţu Urs. De curând, acesta a avut iniţiativa de a reconstrui micul ansamblu şi de a-i reactiva repertoriul şi stilul de execuţie, pentru a se opune astfel degradării rapide a muzicii locale. Demersul lui revivalist a reuşit.  Azi, învârtitele, bătutele şi haţeganele lui Rel, înseriate mereu în această ordine, răsună din nou în diferite petreceri din zona Orăştiei.

Muzica Căstăului face obiectul ultimului CD publicat de Muzeul Ţăranului Român şi Fundaţia Alexandru Tzigara-Samurcaş în seria Ethnophonie.

Aniversăm. Vă aşteptăm!

Echipa MŢR“