Mircea Cărtărescu şi „literatura feminină”, la Salon du Livre

Mircea Cărtărescu a fost prezent la Salonul de Carte de la Paris

Ediţia din acest an a Salonului Internaţional al Cărţii de la Paris şi-a deschis porţile vineri, pe 20 martie, şi timp de trei zile marele public s-a bucurat de ofertele culturale ale celui mai important eveniment de profil din Franţa, la care România a fost prezentă cu nume importante.

Evenimentul de la Paris se încheie pe 23 martie, cu un program special dedicat profesioniştilor din industria cărţii, după ce, timp de trei zile, la Salonul de la Porte de Versailles, au avut loc lansări şi dezbateri intense. Vineri, imediat după deschidere, a demarat şi densul program organizat de Institutul Cultural Român care a adus în capitala Franţei nume importante ale literaturii române de azi.

Tema primei dezbateri de la standul României a coincis cu genericul participării româneşti la această ediţie a Salon du Livre: „La littérature féminine, le féminin de la littérature”. Prilej cu care Linda Maria Baros, în calitate de moderatoare, Aïda Valceanu, Florina Ilis şi Dinu Flămând au discutat despre pertinenţa distincţiei feminin/masculin în literatură, despre posibilele moduri de reflectare a ei, dar şi despre statutul autoarelor în România. O tematică apropiată, dintr-un unghi academic, dar şi cu ilustrări în versuri, a fost dezvoltată în discuţia următoare, moderată de Bianca Burţa-Cernat, despre „Imaginarul feminin”, discuţie care le-a reunit pe Nina Corcinschi, critic literar, şi Victoria Fonari, poetă, precum şi pe scriitoarele Ioana Crăciunescu, Simona Popescu şi Selyem Zsuzsa, se arată într-un comunicat al ICR.

Mircea Cărtărescu a fost, de asemenea, prezent la Paris, alături de scriitorul Nicolas Cavaillès, autorul performanţe „imposibile“, aşa cum a fost numită, traducerea epopeei postmoderne „Levantul” în franceză. Discuţia, moderată de Aïda Vâlceanu, a pornit de la receptarea cărţilor lui Mircea Cărtărescu în Franţa, de la „Le Rêve”, din 1992, primul său volum de proză şi prima carte tradusă, până la „Le Levant”, în 2014, şi s-a referit apoi la experienţa traducerii, din perspectiva autorului şi din cea a traducătorului. Mircea Cărtărescu a vorbit despre fluctuaţiile în numărul şi tonul cronicilor de la o traducere la alta, despre diferenţele de receptare între ţările în care a fost tradus (Franţa, Germania, ţările scandinave ş.a.), precum şi despre felul în care miracolul traducerii „Levantului” a fost posibil şi emoţia provocată de această apariţie.

Următorul subiect de discuţie a fost „Războiul din 1914”, suscitat de albumul de fotografie apărut la Editura ICR, şi Nouvelles de la Grande Guerre, Editions Zoe (2014), antologie care include o proză de Liviu Rebreanu. La discuţia moderată de istoricul de origine română Matei Cazacu au participat Gerard Messadié, Jean-Louis Courriol şi Eugen Uricaru. Prezentarea celor două volume a fost însoţită de analize istorice, dar şi de consideraţii generale despre relaţia între istorie, imagine şi literatură.

Romanul „Sara”, al lui Ştefan Agopian, autor-reper al Generaţiei 80, a fost şi el tradus în franceză, acesta fiind un alt eveniment căruia i-a fost dedicată o întâlnire la această ediţie a Salonului de Carte de la Paris. Laure Hinckel, traducătoarea sa, a declarat, la întâlnirea moderată de Simona Sora, că şi-a dorit de peste un deceniu ca această traducere să apară în Franţa, aspiraţie îndeplinită acum de Editions Actes Sud.

În continuare, au fost prezentat volumul „Robi pe Uranus” de Ioan Popa, tradus de Florica Courriol şi apărut la Editions Non lieu, o mărturie despre construirea Casei Poporului, document despre a cărui valoare au vorbit, alături de traducătoare, Petre Răileanu, Aurélie Julia şi editorul Michel Carrasou.

Tot unui roman din anii ’80, dar la fel de savuros în 2015, i-a fost dedicat următorul moment din program – „Atac în bibliotecă” este al doilea volum de George Arion tradus în franceză de Sylvaine Audet, la Genèse Editions. Autorul a vorbit despre importanţa umorului în scrierile sale şi despre emoţia de a descoperi că debutul său în proza poliţistă îşi conservă capacitatea de seducţie.

Despre trecut, din alte perspective, a fost vorba la animata masa rotundă dedicată României în jurnalismul francez din ultima jumătate de secol, pornind de la volumul „Journalistes français dans la Roumanie communiste”, coordonat de Radu Ciobotea (Orizons, 2014). Reputaţii publicişti Bernard Guetta şi José-Manuel Lamarque, participanţi la dezbatere alături de Matei Vişniec, moderator, şi Radu Ciobotea, director adjunct al ICR Paris, şi-au evocat propriile experienţe în România ultimelor decenii de comunism, o ţară „suprarelistă în sens rău“ şi cu un stat poliţienesc de o teribilă eficacitate. În comparaţie cu acea perioadă, România este astăzi, asemenea altor state ex-comuniste din Europa Centrală, o „ţară banală“ (într-un sens bun pentru locuitorii ei), a spus Bernard Guetta.

La standul României (situat în spaţiul P78) sunt disponibile volume apărute la peste 30 de edituri din România, precum şi cărţi ale unor autori români apărute în traducere franceză sau volume pe teme româneşti, care pot fi cumpărate de vizitatorii standului datorită unui parteneriat cu librăria Humanitas.

Arhitectura şi designul standului României este îi aparţin lui Răzvan Luscov.

Organizat începând din 1981, Salonul Internaţional de Carte de la Paris este dedicat atât profesioniştilor din domeniul editorial – editori, agenţi literari, distribuitori şi vânzători de carte din Franţa şi din peste 50 de ţări – cât şi publicului larg. Ţara invitată de onoare a ediţiei din acest an este Brazilia.