Manuscrisele lui Kafka, cea mai râvnită moştenire literară

Manuscrisele lui Kafka fac obiectul unei dispute între biblioteci din Israel, din Germania şi persoane particulare. Soarta moştenirii lui Kafka ar trebui, potrivit informaţiei revistei „My Boox“, să fie decisă de un tribunal civil din Israel în cursul acestei luni.

Situaţia moştenirii marelui scriitor ceh poate fi considerată... kafkiană. La moartea sa, Franz Kafka a lăsat toate manuscrisele prietenului său, scriitorul Max Brod, cerându-i să fie arse, fără a fi citite. Max Brod a ignorat dorinţa testamentară şi a publicat postum romanele „Procesul" şi „Castelul", care l-au făcut celebru pe scriitor.

În 1939, Brod se stabileşte în Israel, luând cu el o valiză cu lucrurile lui Kafka. În 1968, la moartea lui, manuscrisele şi celelalte piese din moştenirea lui Kafka revin, prin testament, secretarei sale, Esther Hoffe, numită executor testamentar.

Citiţi şi:

„Matei Florian : „Trebuia să plec undeva şi să mă rup de inerţie!“

Patru premiere la sfârşit de lună

VIDEO Noile fantezii ale unui regizor genial


Testamentul, redactat în 1961, era destul de vag. Max Brod cerea încredinţarea moştenirii Kafka unor instituţii oficiale, menţionând Biblioteca Naţională a Israelului, dar şi „orice altă arhivă publică din Israel sau din străinătate".

Un manuscris de două milioane de euro

Esther Hoffe nu s-a grăbit să împlinească dorinţele lui Brod. Mai mult, în anii 1970-1980, au apărut în licitaţii mai multe manuscrise semnate de Kafka. În 1974, într-o vânzare publică din Germania, au fos achiziţionate 22 de scrisori şi 10 cărţi poştale, la preţul de 46.000 de euro.

O altă ofertă a atras însă atenţia colecţionarilor: manuscrisul romanului „Procesul"a fost vândut la Sotheby's, în 1988, contra sumei de 1,8 milioane de euro. A intrat astfel în proprietatea Arhivelor Marbach (ale Muzeului Literaturii Moderne) din Germania. Israelul cere acum returnarea manuscrisului, care i-ar reveni, potrivit testamentului lui Max Brod.

Dar, cum vânzarea n-a fost contestată de nimeni la vremea ei, iar un tribunal israelian legitimase, în 1974, testamentul în favoarea lui Esther Hoffe, Berlinul nu înţelege să renunţe la manuscris. Povestea manuscriselor lui Kafka este însă destul de veche.

Cu doi ani în urmă, Esther Hoffe a murit, la 101 ani, lăsând toată averea, inclusiv ce primise de la Max Brod, fiicelor, în vârstă de peste 70 de ani. Acestea, asemenea mamei lor, încearcă să blocheze accesul la hârtiile aflate în cinci seifuri bancare.

Glorie şi bani

Conţinutul acestora face obiectul multor speculaţii. Se crede că sunt depozitate desene ale lui Kafka, carnete de schiţe şi, cel mai important, manuscrisul unui roman neterminat, intitulat „Pregătiri pentru o nuntă la ţară". 

Şi, de parcă n-ar fi fost totul destul de complicat, s-a mai ivit un pretendent la moştenire: Amos Schocken, proprietarul cotidianului „Haaretz", care susţine că bunicul său, un negustor evreu din Germania, obţinuse manuscrisele, în anii 1920, de la familia lui Kafka. Lupta pentru moştenirea lui Kafka are două linii de forţă, după opinia ziarului „Die Zeit":

„Gloria de a fi proprietarul manuscriselor şi foarte mulţi bani". Aşa cum remarca directorul Marbach, Ulrich Raulf, „Kafka a devenit incredibil de scump. A devenit aproape obiect de speculaţie financiară".