Manga, comics şi „Cutezătorii“

0
0
„Salonul European de Bandă Desenată“
„Salonul European de Bandă Desenată“

Salonul European de Bandă Desenată, deschis în aceste zile la Galeria Etaj ¾, este primul megaeveniment din România dedicat acestei arte grafice cu totul speciale. Timp de mai multe săptămâni, aici pot fi admirate planşe cu lucrări ale unor artişti din mai multe ţări europene, pot fi consultate albume de manga sau romane grafice şi pot fi cumpărate cărţi din oferta librăriilor bucureştene specializate.

Printre atâtea lacune istorice, România mai este deţinătoarea unei triste excepţii: este una dintre puţinele ţări care se socotesc civilizate, dar în care nu este „prizată", aşa cum se întâmplă în toate societăţile avansate cultural, o specie artistică - ţinând atât de artele vizuale, cât şi de cele narative - care face furori în alte părţi: banda desenată, în toate subdiviziunile sale. Dacă în America, Japonia şi majoritatea ţărilor din Europa Occidentală, genul a ajuns la performanţe greu de imaginat, având deja albume şi autori clasici, cu multe capodopere la activ, în România majoritatea intelectualilor strâmbă încă din nas la auzul termenului, considerând că BD-ul este, în cel mai bun caz, apanajul copilăriei, fiind o „lectură" practicată de cei cărora nu prea le place şcoala.

Lipsa unei industrii şi a unei culturi a BD-ului în România vine şi din imposibilitatea unei pieţe reale de comercializare a produselor specifice genului, pentru că un album serios necesită o putere de cumpărare inaccesibilă încă multă vreme cetăţeanului din „Carpathian Garden". În lumea largă, revistele şi albumele de bandă desenată („comic books") au modelat mare parte din cultura şi contra-cultura Statelor Unite în secolul XX, termenul „manga" a ajuns să echivaleze cu specificul japonez post-Nagasaki, iar Franţa şi Belgia excelează de decenii într-o bandă desenată specifică. Hugo Pratt şi al său iconic Corto Maltese sunt de multă vreme repere majore pentru intelectuali dintre cei mai serioşi, iar un „graphic novel" precum „Watchmen", de Alan Moore, este inclus în lista „All-TIME 100 Greatest Novels", realizată de revista „Time" în 2005.

O istorie a BD-ului românesc

La noi în ţară, printre puţinii intelectuali „serioşi" care s‑au aplecat asupra BD-ului se află Ion Manolescu (scriitor „obsedat" de banda desenată, căreia i-a dedicat numeroase pagini), precum şi Horia-Roman Patapievici şi Mircea Mihăieş, amândoi numindu-l pe Corto Maltese un personaj esenţial în formarea lor culturală. Poate nu este întâmplător, astfel, că Institutul Cultural Român (ICR) s-a hotărât să „ia taurul de coarne" şi să organizeze la Bucureşti, în sfârşit, un eveniment semnificativ dedicat acestei „Cenuşărese" a artelor plastice şi a literaturii în egală măsură.

Salonul European de Bandă Desenată, organizat de ICR în parteneriat cu majoritatea centrelor culturale europene existente la Bucureşti, demonstrează atât vitalitatea şi diversitatea acestei specii artistice pe plan continental, cât şi existenţa unei tradiţii a benzii desenate în spaţiul românesc, în general în revistele pentru copii şi adolescenţi (dar nu numai, mai ales după 1990), tradiţie în genere ignorată şi ocultată. Totodată, pe lângă numeroasele albume BD şi romane grafice, aduse din străinătate, care pot fi consultate sau chiar cumpărate cu această ocazie, Salonul constituie şi un spaţiu de promovare şi vânzare pentru cele câteva librării care s-au dedicat, în ultima vreme, difuzării genului - Asociaţia Jumătatea Plină şi Librăria Cărtureşti -, ca şi al editurilor autohtone care au acordat atenţie lucrărilor de bandă desenată: Editura Vellant şi Editura Art.

Un eveniment special a avut loc, de altfel, chiar în deschiderea, la 28 octombrie, a Salonului: lansarea lucrării enciclopedice „Istoria benzii desenate româneşti", întocmită de Dodo Niţă şi Alexandru Ciubotariu, apărută la Editura Vellant şi prefaţată de Adrian Cioroianu. O premieră absolută pentru România, volumul este rezultatul a peste 20 de ani de documentare, include analiza operelor a peste 150 de artişti şi trasează istoria a mai mult de un secol de „poveşti cu bule" „made in RO".

Împărţită în trei capitole - „Vârsta de Aur (1891-1947)", „Socialism şi BD (1948-1989)" şi „Banda desenată contemporană (1990-2010)" -, albumul se doreşte a fi „o istorie paralelă a graficii româneşti în secolul XX". Lucrarea este completată de expoziţia „Istoria benzii desenate româneşti. 1935-2010", element central al Salonului, cuprinzând peste 100 de cadre originale primite de la aproape 60 de autori de BD importanţi din România.

Lansare Marjane Satrapi

Pentru cei care mai au îndoieli asupra puterii de cuprindere a celei „de-a noua arte", aici sunt expuse impunătoare „romane grafice" create după opere majore ale literaturii universale: „Maestrul şi Margareta", „Portretul lui Dorian Gray", „Procesul". Nu lipseşte de la vânzare romanul grafic „Persepolis", de Marjane Satrapi, editat la noi de Art, precum şi DVD-ul filmului de animaţie realizat după această carte. Traducerea unui nou album al Marjanei Satrapi, „Broderii", va fi lansată, de altfel, în cadrul Salonului, miercuri 17 noiembrie, ora 18.00, de editurile Art şi Jumătatea Plină.

Expoziţia Salonului este completată pe toată durata evenimentului de numeroase manifestări paralele desfăşurate în spaţiul Galeriei Etaj ¾: ateliere de creaţie (de la serigrafie la webcomics), proiecţii de filme de animaţie, lansări de carte, întâlniri cu artişti şi editori, mese rotunde, dezbateri şi sesiuni de autografe. Printre profesioniştii de BD invitaţi cu ocazia Salonului se numără: Guy Delisle, Sylvain Coissard şi Pakito Bolino (Franţa), Olivier Grenson şi Jean Auquier (Belgia), Cserkuti David şi Bayer Antal (Ungaria), Sascha Hommer (Germania), Sandu Florea (SUA), Alexandru Ciubotariu, Dodo Niţă şi Octav Ungureanu (România).

„Salonul European de Bandă Desenată“ Fotografii de Lucian Muntean

„Salonul European de Bandă Desenată“ Fotografii de Lucian Muntean

Info

„Salonul European de Bandă Desenată"
Unde: Galeria Etaj ¾ (Teatrul Naţional Bucureşti), spaţiu MNAC
Când: până la 21 noiembrie, miercuri-duminică, orele 11.00 - 19.00
Organizatori: Centrul Ceh, Centrul Cultural al Republicii Ungare, Delegaţia Wallonie-Bruxelles, Goethe-Institut, Institutul Francez, Institutul Cultural Român, în parteneriat cu Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Asociaţia Bedefililor din România, Asociaţia Jumătatea Plină, Editura M.M. Europe şi Librăria Cărtureşti.

Cultură


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri