Legea privind libertatea religioasa si regimul cultelor din Romania

Dupa cum am anuntat in ziarul de ieri, a fost lansata spre dezbatere "Legea privind libertatea religioasa si regimul cultelor din Romania". Intr-o conferinta de presa au fost expuse cele cateva

Dupa cum am anuntat in ziarul de ieri, a fost lansata spre dezbatere "Legea privind libertatea religioasa si regimul cultelor din Romania". Intr-o conferinta de presa au fost expuse cele cateva capitole importante ale viitoarei legi. Doamna ministru Mona Musca si domnul secretar de stat Adrian Lemeni au vorbit pe rand despre aceasta realizare. Libertatea religioasa din Romania va respecta textele conventiilor internationale privind libertatea religioasa, tinand cont de eliminarea tuturor formelor de intoleranta si de discriminare. "In cadrul libertatii religioase, dreptul la libera asociere are un continut larg si generos, statul protejand atat gruparile religioase, ai caror membri nu considera necesar sa exercite libertatea lor in cadrul unei structuri cu personalitate juridica, cat si structurile religioase cu personalitate juridica, anume cultele si asociatiile religioase" - se precizeaza. Un al doilea capitol se refera la dobandirea calitatii de cult, la personal, patrimoniu si la invatamantul organizat de culte. Dovedind deschidere si buna credinta, "premisa de baza a relatiei statului roman cu cultele este aceea de recunoastere a rolului spiritual, educational, social-caritativ, cultural, si de parteneri sociali ai cultelor, precum si a statutului acestora de facatori ai pacii", se mai spune in proiect. In privinta aspectului financiar, ministrul Mona Musca a precizat ca a fost convenita o salarizare acordata din partea statului numai "la cerere", iar orice alte neclaritati ori subterfugii de care s-ar putea folosi anumite grupari pot fi reglementate numai in codul fiscal. Calitatea de cult se dobandeste numai dupa functionarea neintrerupta pe teritoriul Romaniei in conditii de durabilitate si stabilitate, in respectul legilor de drept, si cu conditia ca numarul de membri, cetateni romani, sa fie cel putin egal cu 0,1% din populatia Romaniei. Un al treilea capitol al legii se refera la asociatiile religioase care se pot constitui daca exista cel putin 300 de membri, cetateni romani cu domiciliul in Romania, care se reunesc in scopul manifestarii unei credinte religioase. Probleme care apar si vor fi cu siguranta indelung dezbatute sunt multiple. Problema proprietatilor cultului greco-catolic din Romania a fost dezbatuta special chiar ieri dimineata inaintea conferintei, ne-a marturisit doamna ministru M. Musca, in conditiile unei vizite facute impreuna cu primul-ministru Tariceanu Patriarhului Romaniei, alaturi de care au fost cativa membri ai Sinodului BOR. Aceasta lege a beneficiat de o expertiza calificata din partea reprezentantilor OSCE. In aceste conditii, toate filele legii au fost semnate de reprezentantii cultelor recunoscute in acest moment, cu exceptia unui paragraf asupra caruia cultul greco-catolic are inca retineri din punctul de vedere al exprimarii si nu al continutului, sustine M. Musca. Noul proiect de lege este un act de intelepciune de care au dat dovada toate partile implicate - lucru care nu poate decat sa bucure. Ziarul Adevarul si-a exprimat disponibilitatea de a organiza la randul sau dezbateri pe aceasta tema, fapt salutat de amfitrioni.