FOTO Iubirile nebune ale scriitorilor. Domniţa P.V. i-a luat minţile lui Hogaş, triunghiul amoros l-a ucis pe Şt. O. Iosif, o fată de preot l-a tulburat pe Eminescu
0
Au scris file întregi de poveşti de dragoste încrustate în poezie. Au trăit intens iubiri care au marcat generaţii întregi şi care au rămas nemuritoare în amintirea oamenilor. Astăzi, după ce o parte dintre ei s-au stins, poveştile de iubire pe care le-au trăit continuă să strălucească.
„Adevărul“ vă prezintă cele mai frumoase poveşti de dragoste pe care le-au trăit scriitori români, dar şi persoanele care au făcut parte din viaţa personală a marilor artişti.
Ultima mare dragoste a lui Nichita Stănescu: fermecătoarea Dora. Cum a cucerit-o poetul pe tânăra studentă la Filosofie, în braţele căreia s-a stins
Un tânăr blond şi talentat, curtat de numeroase femei. Avea un farmec căruia cu greu îi puteau rezista doamnele şi domnişoarele care îl cunoşteau. Era pur şi simplu Nichita. A iubit de mai multe ori, dar ultima mare dragostea a poetului Nichita Stănescu a rămas cel mai frumos capitol din viaţa sa amoroasă şi s-a numit Dora. Dora Stănescu.
FOTO Traian Coşovei
Povestea celebrului amor dintre Emil Brumaru şi Tamara. O căsătorie cu năbădăi stârnită cu 700 de scrisori de dragoste scrise de poet într-un singur an
Celebrul poet ieşean mărturiseşte că iubeşte de jumătate de viaţă o singură femeie. Căsătoria cu năbădăi între Emil Brumaru şi Tamara Oliver s-a întins pe o perioadă de aproape 30 de ani şi a inspirat, în bună măsură, creaţiile poetului.
Relaţia dintre Emil Brumaru şi Tamara Oliver este una dintre cele mai intense şi tulburătoare poveşti de amor din literatura contemporană. Tamara este femeia pe care Emil Brumaru o menţionează frecvent, dar fugitiv, cu ocazia aparaţiilor publice.
Corespondenţa lui Lucian Blaga cu iubita sa din Cluj: în scrisori îi dorea linişte şi kilograme în plus, iar în versuri muza era “o boală de bine, cu leacul în sine”
Poetul Lucian Blaga a trăit la Cluj o mare poveste de dragoste cu Elena Daniello, o legătură care a lăsat urme adânci în creaţia artistului. În scrisori Blaga îi ura “vacanţă lungă şi liniştită şi meritată. Şi cel puţin 4 kg. În plus, care să vă scoată din categoria «pană»”, iar în poezii vorbea despre “prefrumoasa Elena”.
Istoricul literar Mircea Popa a consemnat în mai multe rânduri articole şi volume dedicate poetului Lucian Blaga. “În ceea ce priveşte viaţa sa amoroasă, la Cluj el a avut două muze, Eugenia Mureşanu, poetă şi admiratoare a lui Blaga, care organiza în casa sa de pe strada Bisericii Ortodoxe un cenaclu, şi Elena Daniello”, a spus pentru “Adevărul” istoricul literar.
Drama unui scriitor oltean: poetul corăbian Virgil Mazilescu, un destin frânt de o iubire neîmpărtăşită
Virgil Mazilescu este unul dintre scriitorii reprezentativi ai judeţului Olt. Poet, eseist şi traducător, acesta s-a născut pe 11 aprilie 1942 în oraşul Corabia. Fire excentrică, a preferat să fie mai degrabă un poet calitativ decât unul cantitativ, fapt pentru care cărţile sale nu au sute de pagini, dar calitatea scrierii e indiscutabilă. A murit la 42 de ani din cauza alcoolului, pantă pe care a alunecat din cauza unei iubiri neîmpărtăşite.
Corăbianul Virgil Mazilescu a urmat cursurile mai multor şcoli primare şi liceale din mai multe oraşe şi aceasta deoarece părinţii săi îşi schimbau des serviciul. A studiat la Cuşmir, Turnu-Severin, Târgu-Jiu, Drăgăşani şi Bucureşti, unde a şi absolvit Liceul “Spiru Haret” în 1959.
Iubirea lui Eminescu de la Floreşti
În vara anului 1878, poetul Mihai Eminescu venea în satul Floreşti, din comuna Ţânţăreni, la recomandarea doctorului Kremnitz, medicul familiei regale, pentru a se detaşa de probleme cotidiene, în vederea refacerii sănătăţii. Avea vârsta 28 de ani şi, deja, o faimă de mare poet.
În vacanţa petrecută aici, Eminescu ar fi trăit o poveste de dragoste cu fata preotului. Unul dintre locurile preferate ale poetului unde îşi scria poeziile foişorul din spatele bisericii din Floreşti, unde stătea până noaptea târziu. Astfel, a cunoscut-o pe Elena, fata preotului, care era văduvă, faţă de care s-a apropiat.
Giurgiu şi poveştile de dragoste ale scriitorilor
Unii sunt giurgiuveni get-beget (Emil Gulian, Petre Ghelmez). Alţii s-au stabilit mai mult sau mai puţin pe meleaguri vlăscene (Mihai Eminescu, Gellu Naum). Toţi cei aduşi însă în discuţie au avut parte de poveşti de dragoste tulburătoare care nu s-au destrămat nici măcar după moarte.
Marele poet Mihai Eminescu (1850-1889) a avut o legătură specială cu Giurgiu. A vizitat de mai multe ori oraşul port dunărean, prima dată în anul 1867.
A rămas aici aproximativ nouă luni perioadă în care s-a îndrăgostit de o giurgiuveancă şi i-a dedicat acesteia una dintre poeziile sale.
„Mihai Eminescu a fost un mare crai, dar nu atât de mare ca Ion Luca Caragiale” afirmă profesorul giurgiuvean Emil Talianu, cunoscut eminescolog.
Dragostea pentru literatură i-a adus împreună. Cum a primit a doua şansă la iubire preşedintele Asociaţiei Scriitorilor din Sălaj
Viorel Tăutan nu mai este un bărbat tocmai tinerel, dar iubeşte năvalnic, ca un adolescent, la cei 70 de ani ai săi. Este recunoscător că a primit o a doua şansă la iubire după ce prima sa dragoste, soţia care i-a dăruit copii, l-a lăsat văduv la 40 de ani.
Viorel Tăutan, preşedintele Asociaţiei Scriitorilor din Sălaj, povesteşte că s-a căsătorit cu prima sa soţie din dragoste, în 1971, dar 12 ani mai târziu a pierdut-o, rămânând văduv şi în situaţia de a creşte, singur, doi copii. După 28 de ani în care şi-a crescut şi şi-a educat singur cei doi copii, în 2010 viaţa mi i s-a schimbat brusc. Schimbarea din viaţa sa se numeşte "Doina", numele pe care l-a purtat, de altfel, şi prima sa soţie.
Poeţii Irina Mavrodin şi Mircea Ivănescu, o relaţie specială, "de a fi şi de a nu fi împreună"
Cei doi poeţi şi eseişti români, ambii dispăruţi de curând dintre noi, au trăit o frumoasă şi lungă prietenie în anii studenţiei şi după, rămasă în final la nivelul unei relaţii pur spirituale.
Strălucita poetă, eseista şi traducătoarea Irina Mavrodin, autoare a numeroase volume de poezii şi studii critice, a crescut şi s-a educat la Focşani spre sfârşitul perioadei interbelice, iar de locurile copilăriei, la Satu Nou, lângă Panciu, a rămas atrasă până la sfârşitul vieţii.
Într-un volum interviu realizat cu scriitoarea de către publicistul focşănean Alexandru Deşliu, poeta Irina Mavrodin a acceptat să vorbească şi despre momente din viaţa sa personală, marcată de o căsătorie nereuşită şi de faptul că nu a avut copii.
„Femeia fatală“: Natalia Negru a stat la originea morţii a doi importanţi scriitori români
Una dintre cele mai importante scriitoare dată de Galaţi - Natalia Negru - reprezintă şi astăzi subiect de dezbateri literare. De curând, la împlinirea a 51 de ani de la moartea ei, oamenii de cultură din Tecuci au discutat din nou despre triunghiul fatal Ştefan Octavian Iosif, Natalia Negru şi Dimitrie Anghel.
Natalia Negru s-a născut în 1882 în comuna gălăţeană Buciumeni. A urmat cursurile şcolii primare la Galaţi, unde tatăl său era institutor, pe cele liceale la Şcoala Centrală din Bucureşti, iar în 1901, s-a înscris la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti pe care a absolvit-o în 1907.
Liviu Rebreanu, între dragostea pentru Fanny şi recunoaşterea „ilegală” a fetiţei sale din flori
Deşi era o fire discretă, recunoscând acest lucru şi în jurnalele lăsate mărturie, Liviu Rebreanu nu a fost ferit de scandaluri, bârfe sau acuzaţii. Una dintre ele era legată de recunoaşterea „ilegală” a Floricăi, fiica dintr-o relaţie anterioară a soţiei sale. Se pare că Florica a fost şi motivul pentru care Fanny Rebreanu, soţia scriitorului a refuzat să facă copii: se temea ca fetiţa să nu rămână pe locul doi.
Liviu Rebreanu alături de Puia şi Fanny FOTO rasunetul.ro
Liviu Rebreanu şi-a cunoscut soţia la Teatrul Naţional din Craiova, acesta fiind chemat de Emil Gârleanu, pentru a îndeplini funcţia de secretar literar. Ştefana Rădulescu, sau „Fanny” cum îi spuneau cunoscuţii, avea 26 de ani şi o fetiţă de trei ani dintr-o relaţie anterioară.
Domnişoara P.V., amorul târziu şi misterios al scriitorului Calistrat Hogaş
Povestea de dragoste dintre scriitorul aflat la Iaşi şi tânăra plecată la Bucureşti a ieşit la lumină în urma publicării corespondenţei de către fiica cea mică, Sidonia Hogaş.
Sidonia, ultimul copil din familia lui Calistrat Hogaş a publicat în lucrarea de memorii „Tataia” o parte din corespondenţa scriitorului cu o misterioasă domnişoară „P.V”. Pentru a nu dezvălui prea multe detalii despre acestă iubire târzie a tatălui, Sidonia nu datează scrisorile cu exactitate, dar reiese că acestea au fost redactate de la Iaşi la începutul anilor 1900, perioadă în care familia se mutase de la Bucureşti, cu excepţia fiului Aetiu care rămăsese la studii în Capitală.
Poetul Ady Endre şi iubirea care l-a dus în pragul nebuniei
Una dintre cele mai luminoase şi sensibile personalităţi ale literaturii maghiare a începutului secolului XXI va rămâne cu siguranţă în istorie poetul Ady Endre. Ady Endre, născut la Carei, judeul Satu Mare, după cum o arată şi creaţia sa, n-a rămas indiferent şi insensibil nici faţă de nurii unora dintre frumoasele vremii. După cum se ştie, vreme de nouă ani, amanta poetului a fost Diosy- Adél Brull.
Contactul cu capitala ungară, acest important centru cultural şi politic al imperiului dualist va lărgi orizontul tânărului poet. Lumea trepidantă, nu lipsită de contradicţii şi diverse tentaţii, îl vor atrage ca un magnet, în pofida eforturilor lui de a rezista acestor distructive atracţii.
Aurora Cornu, marea iubire a lui Preda căreia îi datorăm ”Moromeţii”
Aurora Cornu este femeia căreia Marin Preda i-a scris prima scrisoare de dragoste. A cerut-o de soţie a doua zi după ce s-au cunoscut-o. Apariţia romanului ” Moromeţii” i se datorează Aurorei, pentru că ea este cea care a descoperit manuscrisul într-un sertar şi l-a îndemnat pe Marin Preda să publice capodopera.
S-au cunoscut în 1952, la cantina Uniunii Scriitorilor, dar prima întâlnire nu a anunţat marea iubire de mai târziu, pentru că cei doi s-au ignorat reciproc. S-au revăzut doi ani mai târziu, la mare, în aceeaşi staţiune şi s-au certat pe o cameră de hotel, în care se cazase ea, deşi îi fusese repartizată lui. Marin Preda avea 32 de ani, iau Aurora Cornu era o tânără poetă frumoasă de 20 de ani.
George Călinescu şi-a petrecut la Timişoara primul an ca bărbat căsătorit
La începutul carierei sale în educaţie, George Călinescu a predat, pentru scurt timp, în 1928 şi 1929, la Liceul ”C. D. Loga” din Timişoara. Era chiar la începutul căsătoriei cu Alice Trifu.
George Călinescu şi un grup de colaboratori. Scriitorul în stânga jos, alături de soţie FOTO: ziartricolorul.ro
Cunoscut de marele public mai ales pentru romanul ”Enigma Otiliei”, George Călinescu a a petrecut o scurtă perioadă la Timişoara, după terminarea studiilor la Roma, şi după doi ani ca profesor la un liceu din Bucureşti, fiind ”profesor secundar” la Liceul ”C. D. Loga”, la sfârşitul anilor '20. În timp ce preda la şcoala bănăţeană, scriitorul s-a căsătorit cu Alice Vera Trifu.
Prima iubire a lui Sextil Puşcariu a fost o olandeză care i-a refuzat cererea în căsătorie
Sextil Puşcariu a întâlnit prima dragoste pe când era student la Leipzig, pregătindu-şi doctoratul. Era vorba de o olandeză, fiica unui editor. La început au fost prieteni. Mergeau împreună la cursul lui G. Witkovski, despre Goethe, la patinoar, la teatru ori la operă, îşi recomandau reciproc diverse lecturi.
Deşi locuiau în acelaşi oraş şi se vedeau permanent, au început să-şi scrie aproape zi de zi, ea rămânând uneori la el în cameră mai multe ceasuri. Cunoscutul scriitor s-a amorezat de frumoasa olandeză şi a cerut-o chiar şi în căsătorie. A fost însă refuzat categoric fapt care l-a şocat, mai ales că la Braşov fetele făceau coadă ca să îl cucerească.
Gabriela Melinescu, mistuitoarea iubire a lui Nichita Stănescu
„Am avut şi eu o mare iubire totală, dusă nu până la capăt, ci până în pânzele albe ale capătului“, descrie Nichita Stănescu dragostea pentru frumoasa scriitoare Gabriela Melinescu. În mod paradoxal, deşi s-a căsătorit de trei ori, Nichita nu şi-a oficializat relaţia cu Gabriela, marea iubire a vieţii sale
Două căsătorii încheiase Nichita până să o cunoască pe Gabriela Melinescu: prima, la doar 19 ani, cu Magdalena Petrescu, sora celui mai bun prieten, o dragoste adolescentină care a ars scurt şi cu patimă pentru numai un an, şi a doua cu Doina Ciurea, fosta iubită a lui Nicolae Labiş, rival în dragoste şi creaţie al lui Nichita.
Acest al doilea mariaj a durat aproape două decenii, deşi Nichita şi Doina aveau de mult vieţi separate. Oroarea poetului de tribunale, aşa cum s-a justificat faţă de prieteni, l-a făcut să amâne divorţul până târziu, în 1981.
Botoşani, ultimul târg în care Mihai Eminescu s-a plimbat cu Veronica Micle
Au fost, probabil, cei mai celebri îndrăgostiţi din literatura română. Poetul Mihai Eminescu şi Veronica Micle s-au iubit tumultos, cu nenumărate despărţiri şi împăcări, timp de 17 ani.
Martore ale iubirii lor au fost multe târguri din România unde se refugiau pentru a-şi trăi momentele de fericire, de gelozie, de angoasă. Locul în care cei doi îndrăgostiţi au avut parte de un ultim episod de iubire, înainte ca poetul Mihai Eminescu să meargă pe ultimul drum, a fost chiar târgul în care poetul s-a născut.
Petre Don: „Acum trăiesc în concubinaj cu o entitate foarte dificilă, complexă şi dură: Literatura”
Petre Don este unul dintre poeţii arădeni cunoscuţi publicului. Toată lumea este la curent cu ce a publicat, însă puţin ştiu ce a iubit Petre Don de-a lungul vieţii.
Când am întrebat acest lucru scriitorul a mărturisit: „Am avut mai multe iubiri în viaţa mea. Toate au fost copleşitoare, profunde şi devastatoare”. Apoi a început să ne vorbească despre ele.
Iubirile lui Emil Cioran – Simone, tovarăşa de viaţă, şi Friedgard, femeia de 35 de ani de care s-a îndrăgostit la bătrâneţe
Marele filosof originar din Răşinari, judeţul Sibiu, a trăit aproape jumătate de secol cu Simone Boue, o profesoară de limba engleză pe care a cunoscut-o când acesata era studentă. În amurgul vieţii, Cioran a trăit o pasiune adolescentină pentru Friedgard Thoma, o tânără de 35 de ani, pe care a numit-o ”blesmemul său indispensabil”.
Într-unul din extrem de puţinele sale interviuri, cel acordat în 1996 profesorului universitar Norbert Dodille, în vremea aceea director al Institutului Francez de la Bucureşti, Simone vorbeşte despre cum l-a cunoscut pe Cioran şi cum a fost viaţa alături de el.
Elena Negri, marea pasiune a poetului băcăuan Vasile Alecsandri. Tânăra a murit în braţele scriitorului, pe vapor
Criticii literari susţin că Elena Negri, sora diplomatului român Costache Negri, a fost pasiunea cea mai mare şi cea mai romantică a lui paşoptistului Vasile Alecsandri.
Se spune că frumuseţea Elenei era recunoscută de toţi.
“Când intra la serate, însoţită de sora sa Catinca, gătite amândouă şi împodobite în rochii de bal, se năştea în jurul lor un murmur de admirare. Una brună, delicată, cu surâsul pe buze, alta blondă, cu figura deschisă burboniană şi plină de mândrie”, se arată în literatura de specialitate.
Iubirile lui Jeni Acterian, mărturisite în „Jurnalul unei fete greu de mulţumit“
Când a început să-şi scrie jurnalul, în anul 1932, adolescenta Jeni Acterian nu s-a gândit vreo clipă că acesta va vedea lumina tiparului. Ba chiar s-a împotrivit puternic numai şi acestui gând.Marcată de timpurile pe care le traversa şi de propriile trăiri, autoarea a intenţionat nu o dată să-şi distrugă însemnările. Dar acestea au supravieţuit, în ciuda vremurilor tulburi care au schimbat evoluţia unei naţiuni.
Jeni Acterian s-a născut la 22 iunie 1916, într-o familie de armeni din Constanţa. La 16 ani începe să scrie ceea ce avea să devină „Jurnalul unei fete greu de mulţumit“, pe care îl ţine până în anul 1947, când se înscrie la Conservatorul de Artă Dramatică, secţia Regie.
Dragoste la prima vedere. Povestea de iubire a soţilor Mircea şi Maşa Dinescu
Scriitorul Mircea Dinescu este unul dintre cei mai importanţi oameni pe care Slobozia i-a oferit societăţii contemporane. Cunoscut datorită poeziilor sau conacului de la Cetate, omul de cultură din Bărăgan are o poveste de dragoste pe care puţini o ştiu. Ea durează de peste două decenii.
Puţine publicaţii româneşti s-au încumetat să scrie despre familia Mircea şi Maşa Dinescu. E drept că nici scriitorul, originar din Slobozia judeţul Ialomiţa, nu a făcut foarte multe declaraţii despre realţia de iubire pe care o are cu soţia sa.
Idila dintre Vasile Voiculescu şi Maria Mitescu, nedorită de familia cărturarului
Biografia unuia dintre marii scriitori români, Vasile Voiculescu, are în cuprinsul său un episod desprins parcă dintr-un roman de dragoste, cu intrigi multe şi final fericit. Iubirea dintre scriitorul născut la Pârscov, judeţul Buzău, şi viitoarea lui soţie s-a transformat într-o căsnicie, în ciuda piedicilor din partea familiilor celor doi.
Vasile Voiculescu a fost medic, poet, prozator şi dramaturg român, a cărei activitate literară a culminat cu ”Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de Vasile Voiculescu”, o serie de 90 de sonete scrise pe durata a patru ani.
Poet de căpătâi al României, Octavian Goga a iubit orbeşte o maramureşeancă
S-au cunoscut în 1900, s-au îndrăgostit la prima vedere, însă povestea lor a durat doar 3 ani. Şi-au scris in repetate rânduri, iar el, poetul Octavian Goga o iubea ca ochii din cap. „Eu plâng atunci, căci tu-mi răsai în zare, A vremii noastre dreaptă muceniţă/ Copil blajin, cuminte prea devreme,/ Sfielnică, bălaie dăscăliţă“ scria la acea vreme Goga despre frumoasa profesoară.
Cea care i-a furat inima poetului era Aurelia Russu, o o dăscăliţă, de o frumuseţe rară. Erau doar 2 copii, când, pentru prima dată se întâlneau la o nuntă, în februarie 1900, moment în care poetul avea doar 19 ani, iar frumoasa dăscăliţă 18.
Primarul cultural al Călăraşiului, o iubire de-o viaţă. Povestea impresionantă a lui Eugen Cialîc, un familist convins
Personalitate emblematică a Călăraşiului pe care l-a condus cu mână de „fier” timp de trei mandate, Eugen Cialîc şi-a câştigat renumele de a fi transformat oraşul, în anii interbelici, în capitala culturală a sud-estului României. Avocat, scriitor, jurnalist de marcă, Eugen Cialîc a fost înainte de toate un familist convins.
Şi-a iubit soţia cu patimă şi au reuşit să treacă împreună peste cele mai grele momente din viaţa lor, inclusiv detenţia fostului primar în lagărul de Caracal.
La acest material au participat Cezar Pădurariu, Cristina Răduţă, Ionela Stănilă, Cosmin Carp, Iulian Bunilă, Mădălin Sofronie, Sînziana Ionescu, Olimpia Filip, Ramona Găină, Miruna Luca, Untaru Claudia, Dana Mihai, Simona Suciu, Vali Silaghi, Elisabeta Bouleanu, Adina Pop, Florin Jbanca, Bianca Sara, Borcea Ştefan, Alina Popa, Bogdan Vladu, Mugurel Manea, Remus Florescu, Alin Ion.
Pe aceeaşi temă:
FOTO Poeţii Irina Mavrodin şi Mircea Ivănescu, o relaţie specială, "de a fi şi de a nu fi împreună"
Poet de căpătâi al României, Octavian Goga a iubit orbeşte o maramureşeancă
Se încarcă comentariile...
