FOTO Primarul cultural al Călăraşiului, o iubire de-o viaţă. Povestea impresionantă a lui Eugen Cialîc, un familist convins
0Personalitate emblematică a Călăraşiului pe care l-a condus cu mână de „fier” timp de trei mandate, Eugen Cialîc şi-a câştigat renumele de a fi transformat oraşul, în anii interbelici, în capitala culturală a sud-estului României. Avocat, scriitor, jurnalist de marcă, Eugen Cialîc a fost înainte de toate un familist convins.
Şi-a iubit soţia cu patimă şi au reuşit să treacă împreună peste cele mai grele momente din viaţa lor, inclusiv detenţia fostului primar în lagărul de Caracal. Liniştea şi dragostea din familie i-au dat întotdeauna puterea să meargă mai departe. Nu s-a lăsat niciodată învins, deoarece în sânul familiei găsea resursele pentru a o lua de la capăt în fiecare zi. Era o personalitate puternică, iar energia sa era alimentată de soţie şi de unica lor fiică", spun cei ceare l-au cunoscut.
Greutăţile vieţii
Nici conficarea casei din Călăraşi în anul 1945, cunoscută drept Capşa Bărăganului, nu i-a despărţit. Aici a locuit alături de soţia şi de unica sa fiică, Rodica Getta Constantinescu Cialîc, până la ultima sa arestare. Calvarul abia atunci urma să înceapă. Familia s-a refugiat atunci la Bucureşti. „Timp de aproximativ 20 de ani, familia Cialîc s-a judecat cu statul român pentru a recâştiga locuinţa din care fusese alungată. Au obţinut-o şi la 15 februarie 1972 Eugen Cialîc a venit şi a vândut-o. Este ultima dată când a fost la Călăraşi“, a precizat Nicolae Ţiripan, directorul Arhivelor Călăraşi.
Prin casa primarului „cultural“, aşa cum a fost denumit Eugen Cialîc, a trecut o pleiadă întreagă de personalităţi marcante ale României: Mircea Eliade, Mihail Sadoveanu, Victor Eftimiu, Ionel Teodoreanu, Virgil Carianopol, Constantin Argetoianu, Panait Istrati, Gala Galaction, Tudor Arghezi, Şerban Cioculescu, Eugen Lovinescu, Pamfil Şeicaru, Cezar Petrescu, Ion Minulescu, Octavian Goga. În casa fostului primar aveau loc seri culturale, iar Ionel Teodoreanu a găsit inspiraţia la Călăraşi pentru a scrie celebrul roman " La Medeleni".
În lagărul de la Caracal
„În perioada 1925-1940, întreaga activitate culturală din Călăraşi a gravitat în jurul lui Eugen Cialâc. În 1937, de exemplu, Congresul Federaţiei Generale a Presei de Provincie s-a desfăşurat la Călăraşi, întrunire la care s-au aflat toţi ziariştii României Mari“, a mai precizat Nicolae Ţiripan. Denumit şi primarul cultural, Eugen Cialîc are meritul înfiinţării ziarului „Pământul“, care a apărut, în 1932, iar până în 1944 când avocatul a fost arestat, au văzut lumina tiparului, 252 de ediţii.
De fapt, toată această perioadă zbuciumată a sa, cu reţineri şi interogatorii, i-au şubrezit sănătatea. După perioada de detenţie din lagărul de la Caracal, 25 martie-14 octombrie 1945, s-a trezit bolnav de diabet. Deşi n-a făcut politică niciodată, cochetând uneori cu partidul lui Nicolae Iorga şi Constantin Argetoianu, a fost şicanat tot timpul de Securitate, aducându-i-se acuze că l-ar susţine pe Hitler în ziarul pe care îl patrona. Despre activitatea sa ca primar, un ziar local de la acea vreme nota: „A reuşit să demonstreze că nu este nevoie de spiritul de gaşcă electorală pentru a avea preteţie la consacrarea virtuţilor gospodăreşti. A reuşit să se situeze singur în galeria edililor noştri de frunte, până acum, vai, atât de săracă”.
Un proces de 20 de ani
Casa din Călăraşi, situată pe strada Flacăra în care a locuit, alături de soţia şi unica fiica, Rodica Getta Constantinescu Cialîc, i-a fost confiscată în 1945, la ultima sa arestare. Familia s-a refugiat atunci la Bucureşti. „Timp de aproximativ 20 de ani, familia Cialîc s-a judecat cu statul român pentru a recâştiga locuinţa din care fusese alungată. Au obţinut-o şi la 15 februarie 1972 Eugen Cialîc a venit şi a vândut-o. Este ultima dată când a fost la Călăraşi“, a precizat Nicolae Ţiripan.
Gălăţeanul adoptat de Călăraşi
Născut la Galaţi la 1 martie 1901, Eugen Cialîc a devenit, călărăşean, prin adopţie, în anul 1923, după terminarea Facultăţii de Drept, când a ales să profeseze ca avocat în oraşul de pe malul Borcei. Practic, de atunci, timp de 22 de ani, începe o carieră fulminantă în aproape toate domeniile: cultural, artistic şi edilitar.„ Îşi câştigase renumele ca avocat pentru că ajunsese să pledeze, fără nicio o remuneraţie, în procesele celor săraci“, a precizat prof. Nicolae Ţiripan, directorul Arhivelor Călăraşi.
Vă recomandăm şi:
Aurora Cornu, marea iubire a lui Preda căreia îi datorăm ”Moromeţii”
FOTO Domnişoara P.V., amorul târziu şi misterios al scriitorului Calistrat Hogaş
Se încarcă comentariile...
