FOTO Fa┼úa Rom├óniei de acum un secol. Capitala ├«nflorea, Timi┼čoara se dezvolta sub Imperiul Austro-Ungar. Doamnele se ├«mbr─âcau dup─â ultima mod─â din Budapesta, Viena sau Paris

0
Imagini inedite din Bucure┼čtiul anilor 1930 FOTO romaniainterbelica.memoria.ro
Bucure┼čtiul se afla ├«ntr-un plin proces de modernizare ├«n urm─â cu 100 de ani FOTO romaniainterbelica.memoria.ro

├Än urm─â cu 100 de ani, ora┼čele de pe actualul teritoriu al ┼ú─ârii noastre se aflau ├«n plin─â dezvoltare, sub diverse influen┼úe str─âine. adevarul.ro v─â prezint─â fotografii de arhiv─â ┼či pove┼čti din alte vremuri care ilustreaz─â atmosfera de acum un secol.

Capitala Rom├óniei se afla ├«n plin─â dezvoltare ├«n 1919, c├ónd ├«ntreaga ┼úar─â se apropia de cea mai ├«mbel┼čugat─â perioad─â din istoria ei: perioada interbelic─â. Botezul fiului regelui Ferdinand, na┼čterea Mariei T─ânase, Pacea de la Bucure┼čti care a pus cap─ât R─âzboiului Balcanic, dar ┼či greva tipografilor soldat─â cu o represiune s├óngeroas─â sunt doar c├óteva dintre elementele importante care au definit anul 1913.

├Än anul 1913, ├«ncepe construirea Bisericii Anglicane pe terenul d─âruit de Prim─ârie ├«n 1900, l├óng─â Gr─âdina Icoanei, unde se afl─â ┼či ├«n prezent. Tot ├«n urm─â cu 100 de ani ├«n Bucure┼čti se termina construirea mai multor cl─âdiri importante din ora┼č. Printre acestea se num─âr─â cl─âdirea construit─â ├«n stil neo-clasic-vienez a sucursalei b─âncii Berliner Gesellschaft, de la intersec┼úia str─âzilor Lipscani ┼či Stavropoleos cu Sm├órdan, ulterior sediu al Bancii Generale a ┼ó─ârii Rom├óne┼čti, actualmente g─âzduind la parter o sucursal─â a BCR. Cl─âdirea este de o frumuse┼úe inestimabi─â, at├ót ├«n interior c├ót ┼či ├«n exterior fiind decorat─â cu coloane, busturi ┼či statui. Autorul nu este ├«ns─â cunoscut.

De┼či ┼úara noastr─â trece printr-o perioad─â de dezvoltare economic─â accelerat─â, problemele din ÔÇ×c├ómpul munciiÔÇŁ erau de departe de a fi rezolvate. Potrivit sursei citate, ├«n 1913, ziua de lucru din atelierele ┼či fabricile bucure┼čtene varia ├«ntre 10 ┼či 14 ore. Cu toatea astea ├«ns─â, ├«n acea perioad─â ├«ncep s─â se consemneze primele mi┼čc─âri sindicale puternice din Rom├ónia. Fabricile de ulei din Bucure┼čti, Gala┼úi ┼či Constan┼úa se unesc ├«ntr-un cartel, cotrol├ónd ├«ntreaga produc┼úie de ulei a ┼ú─ârii. Totodat─â, pe 24 februarie, se constituie ÔÇ×Asocia┼úiunea General─â a preseiÔÇŁ.

├Än Severin se construie┼čte Uzina Electric─â

├Än 1906, Severinul num─âra 3.119 case, 62 de str─âzi ┼či o popula┼úie de 23.769 locuitori. Vila "Evelyn", ├«n stil elve┼úian (distrus─â de bombardamentele din 1944), Casa "Sabethay" (azi Muzeul de Art─â), sau Casa "Vlahos", sunt c├óteva din construc┼úiile reprezentative ale bun─âst─ârii severinene din "Belle ├ëpoque".

├Äntre anii 1905-1907, ├«n Gr─âdina Public─â a ora┼čului, se construie┼čte Uzina Electric─â, echipat─â cu trei motoare Diesel-Sulzer de 120 CP fiecare, iar ├«ntre 1907-1910 este edificat─â Baia Comunal─â, Severinul fiind printre pu┼úinele ora┼če care la acea dat─â dispunea de o asemenea facilitate. Tot ├«n 1907 este des─âv─âr┼čit─â acoperirea cu pietre cubice de bazalt a bulevardului Carol I, ├«nceput─â ├«n 1892 ┼či a "Str─âzii Mari" (Strada Traian).

Atmosferă boemă, în Slatina

├Än urm─â cu aproape o sut─â de ani, Slatina era ├«n plin av├ónt al dezvolt─ârii sale ┼či se distingea prin str─âzi modern construite pentru acea vreme, cl─âdiri pline de personalitate ┼či o atmosfer─â boem─â omniprezent─â ├«n special pe str─âzile din centru.

La ├«nceputul secolului XX, conturul Slatinei - cu centru ┼či mahalale, urma traiectoria unui pentagon, ale c─ârui laturi erau: P├órli┼úii, Brebenii, monastirea Clocociov, cazarma din dealul Caloianca ┼či unirea g├órlii Valea Muierii cu Oltul. ├Än acest perimetru se distingeau urm─âtoarele ÔÇťcartiereÔÇŁ: centrul ora┼čului, Obrocarii, Caloianca, Sopotul, Drumul G─ârii, Clocociovul, Dealul Viilor, totul ├«nsum├ónd aproximativ 42 de str─âzi, unele dintre ele cu trotuare pavate cu bazalt pe o ├«ntindere liniar─â de 1.580 metri. Centrul ora┼čului are forma unui triunghi cu v├órful spre r─âs─ârit, baza spre vest, pe m─âgura Gr─âdi┼čte, latura de sud este delimitat─â de dealul Caloianca, iar cea de nord - de Dealul Sopot. Practic, zona de case se ├«ntindea de la Podul Olt ┼či p├ón─â ├«n locul unde se afl─â acum fostul magazin "Oltul", pentru c─â, p├ón─â la Gar─â, exista doar o uli┼ú─â ┼či doar c├óteva case r─âzle┼úe.

Piatra Neam┼ú, primul ora┼č din Moldova ├«n care s-a introdus energia electric─â

Piatra-Neam┼ú a fost primul ora┼č moldovenesc ├«n care s-a introdus energia electric─â (1894), ├«n vreme ce la Ia┼či, acest tip de iluminat este folosit ├«ncep├ónd cu anul 1897. Ini┼úial, iluminatul public se f─âcea cu ÔÇ×felinare cu lum├ón─âriÔÇŁ, ce vor fi ├«nlocuite dup─â anul 1880 cu ÔÇ×l─âmpi cu petrolÔÇŁ. Sistemul s-a men┼úinut p├ón─â la introducerea iluminatului cu ÔÇ×arcuri voltaiceÔÇŁ ├«n pia┼úa central─â ┼či ├«n gr─âdina public─â, ├«n anul 1894, ├«n timpul mandatului de primar al lui Manolache Albu.

├Än anul 1900, iluminatul public al ora┼čului era realizat de 471 de felinare. Lumina electric─â, concesionat─â societ─â┼úii Moara ÔÇô ÔÇ×DoamnaÔÇŁ, era realizat─â pe o lungime de 3000 metri, cu 78 l─âmpi incandescente ┼či 9 l─âmpi cu arc Voltaic. 51 de l─âmpi sistem Washington au fost instalate, ├«ncep├ónd cu august 1900, pe str─âzile Carol I, Cuza-Vod─â, Petru Rare┼č, Lasc─âr Catargiu, Elena Cuza, Emanoil Halunga, Frumu┼čica ┼či Sf. Gheorghe. Prim─âria a cump─ârat aceste l─âmpi c─ârora li s-au adaugat celor 471 de felinare cump─ârate ├«n anul 1894. ├Än 1908 a fost ├«nfiin┼úat─â prima uzin─â electric─â, pe Borzoghean.

Cu un secol ├«n urm─â, ├«n Ploie┼čti

├Än urm─â cu 100 de ani, recens─âm├óntul din 1912 num─âra, la Ploie┼čti, o popula┼úie de 56.460 de suflete, un sfert din locuitorii de acum. Un an mai t├órziu, statisticile ar─âtau c─â, ├«n ora┼č erau 49 de ┼čcoli de stat, 6.000 de elevi, 26 de biserici cre┼čtine, 5 temple israelite, 6 s─âli de cinema, peste 300 de c├órciumi, pr─âv─âlii, cofet─ârii. Era o via┼ú─â intens─â, marcat─â de nego┼ú, extinderea rafin─âriilor, deschiderea de ateliere de c─âtre me┼čte┼čugari de tot felul, lupte politice, dar ┼či preocup─âri lume┼čti.

Via┼úa politic─â ├«┼či punea amprenta asupra evolu┼úiei ora┼čului ┼či era extrem de intens─â. ├Än perioada iulie 1907-ianuarie 1911, la Ploie┼čti era primar avocatul liberal Radu Stanian, care a ├«ncercat s─â-i atrag─â de partea sa pe consilierii locali pentru punerea ├«n aplicare a proiectului de sistematizare ┼či modernizare a ora┼čului a lui W. H. Lindley. Dup─â acest plan, p├ón─â ├«n anul 1913 vor fi asfaltate sau pavate cu piatr─â cubic─â 44 de str─âzi.

Despre moda din Cluj de acum 100 de ani

├Än primul num─âr din anul 1913 al revistei literare ilustrate ÔÇ×Cos├ónzeanaÔÇť, care ap─ârea s─âpt─âm├ónal la Cluj-Napoca, apare un material despre mod─â. Acel text, mai mult un editorial, prive┼čte moda ├«n str├óns─â leg─âtur─â cu artele frumoase ┼či consider─â c─â bunul gust la ├«mbr─âc─âminte e o calitate precum bun─âtatea.

ÔÇ×Bunul gust la ├«mbr─âc─âminte e tot a┼ča ca o calitate ├«n─âscut─â, ca bun─âtatea. Ea este un grad oare┼čcare de cultur─â. C─â se schimb─â mereu, e de vin─â civiliza┼úia care ├«nainteaz─â ├«ntr-una. Moda are tendin┼úa de a se ┼úine strict legat─â de aceast─â ├«naintare, cauz─â pentru care ├«┼či ia diferite forme. C├ónd zicem c─â cutare toalet─â e modern─â, ea trebuie s─â corespund─â ├«ntru toate timpului ├«n care tr─âim. ├Än tocmai dup─â cum, c├ónd vorbim despre pictura modern─â, de literatura nou─â, ├«n┼úelegem ceva actual, ceva nou.
Vă rog să comparaţi pentru exemplu, literatura noastră românească de azi cu cea cu cea de acum o sută de ani.
(...) Moda st─â ├«n leg─âtur─â cu artele frumoase, deci s─â nu s─â mire nime c─â ea ├«┼či schimb─â mereu formele. ┼×i e interesant, c─âce de c├óte ori ne arat─â vreo apari┼úie nou─â, ne place , ┼či o lu─âm ca pe ceva firesc. ├Äntocmai ca inven┼úiileÔÇť, se arat─â ├«n num─ârul 1 din 1913 al revistei ÔÇťCos├ónzeanaÔÇť.

C─âl─âra┼či, o incursiune ├«n trecut

O ├«ntoarcere ├«n timp ├«n C─âl─âra┼čiul de odinioar─â ne ├«ndeamn─â la nostalgie ┼či la contemplare. Imaginile par ireale. Din vechiul t├órg lini┼čtit de pe malul Borcei nu a mai r─âmas dec├ót amintirea.

Urbea avea un aer aristocratic, iar oamenii se ├«nt├ólneau ┼či socializau cu bucurie pe cea mai circulat─â arter─â. Se numea locul de promenad─â. Aici g─âseai to┼úi negustorii ora┼čului, care puneau la cale ce stofe fine s─â mai aduc─â de la Paris ori ce re┼úete sofisticate s─â le prezinte clien┼úilor din restaurante. Ora┼čul avea chiar ┼či un cazinou unde ├«┼či ├«ncercu norocul cei ├«nst─âri┼úi sau z─âboveau la un pahar de ÔÇ×vorb─âÔÇŁ, pun├óndu-se la curent cu ultimele nout─â┼úi din ┼úar─â. Cl─âdirile aveau un farmec aparte. Ast─âzi, aproape nimic nu mai aminte┼čte de acele vremuri. Lini┼čtea s-a transformat ├«ntr-o agita┼úie de nedescris, iar locurile pline de istorie au fost date uit─ârii.

Timi┼čoara, ├«n Imperiul Austro-Ungar

Acum un secol, Timi┼čoara f─âcea parte din Imperiul Austro-Ungar, Catedrala nu exista, Opera ┼či Gara de Nord ar─âtau cu totul altfel, iar ├«n Pia┼úa Unirii chiar se f─âcea pia┼úa. ├Än urm─â cu 100 de ani, Timi┼čoara se bucura de o dezvoltare rapid─â ├«n ultimul mandat al celui mai longeviv primar din istoria ora┼čului, Carol Telbisz (1854 - 1914), care a ajuns ├«n func┼úie la v├órsta de doar 29 de ani. Este cel mai longeviv primar al Timi┼čoarei. Timp de 29 de ani, ├«n perioada 1885 - 1914, el a condus ora┼čul de la statutul de cetate fortificat─â, cu func┼úii preponderent militare, la a┼čezarea modern─â, dezvoltat─â ├«n toate domeniile.
 
Carol Telbisz provine dintr-o familie modest─â de bulgari. El s-a n─âscut ├«n 1854, Dude┼čti Vechi. A absolvit Facultatea de Drept din Budapesta, ┼či-a luat doctoratul ├«n drept administrativ la Viena, apoi a efectuat stagii ├«n adminsitra┼úie. Datorit─â calit─â┼úilor sale recunoscute, Telbisz a devenit primar la o v├órst─â t├ón─âr─â, de 29 de ani, dup─â ce a fost ├«nnobilat cu titlul de ÔÇťneme┼čÔÇŁ, sub numele Carol Telbisz de Obesenyo. Cariera sa ├«n aceast─â func┼úie este cea mai longevin─â din toat─â istoria Timi┼čoarei.
 
Administratia Telbisz decide la sf├ór┼čitul secolului al XIX-lea demolarea vechilor fortifica┼úii. ├Änainte de toate, s-a ├«ntocmit un plan urbanistic dup─â modelul metropolelor occidentale. Timi┼čoara a fost g├óndit─â atunci sub forma actual─â: cetatea a fost ├«nconjurat─â de cartiere, bulevarde mari, re┼úea de canalizare ┼či alimentare cu ap─â. Sub coonducerea primarului Telbisz, vechiul tamvai cu cai a fost ├«nlocuit cu tramvaiul electric.
 
O preocupare deosebit─â a acestei administra┼úii a fost educa┼úia ┼či cultura locuitorilor. A fost construit Muzeul Vechi ┼či au fost deschise bibliotecile populare. Pentru educa┼úie, s-a construit Liceului de B─âie┼úi (ÔÇ×C.D. LogaÔÇŁ), Liceului de Fete (Liceul Pedagogic), Preparandia pentru ├«nv─â┼ú─âtori (Liceul ÔÇ×J. L. CalderonÔÇŁ) ┼či ┼×coala Profesional─â (Liceul Electromotor). Au mai fost ridicate Sinagoga din Fabric ┼či Biserica Millenium.

Alba-Iulia, un ora┼č care se preg─âtea s─â fac─â istorie

Alba Iulia era ├«n urm─â cu 100 de ani un mic or─â┼čel din Transilvania cu aproximativ 10.000 de locuitori. Marea Unire de la 1918 a f─âcut ca localitatea s─â devin─â un simbol na┼úional, iar ├Äncoronarea regilor Ferdinand ┼či Maria ├«n 1922 a f─âcut cunoscut numele ora┼čului ├«n toat─â lumea.

Centrul localit─â┼úii avea c├óteva cl─âdiri monument, unele demolate ulterior de regimul comunist, care reprezentau simboluri arhitectonice deosebite pentru ora┼č. ├Än urm─â cu 100 de ani, Alba Iulia cuprindea actuala zon─â central─â ┼či Cetatea. Configura┼úia centrului era complet schimbat─â fa┼ú─â de cum arat─â ├«n prezent. Nu exista niciun bloc de locuin┼úe, iar parcurile ┼či chiar unele str─âzi erau diferite fa┼ú─â de ceea ce exist─â ├«n prezent. Cartierul Cetate, care include ├«n prezent cea mai mare parte a popula┼úiei ora┼čului nu exista al vremea respectiv─â. Era doar Cetatea Vauban, care s-a ├«mbog─â┼úit ├«n perioada 1921 ÔÇô 1922 cu Catedrala Ortodox─â, denumit─â ┼či Catedrala ├Äncoron─ârii.

Zal─âul ┼či nobilii

├Än urm─â cu o sut─â de ani, Zal─âul num─âra cel mult 9.000 de locuitori, iar suprafa┼úa ora┼čului nu era nici a zecea parte din ceea ce este azi. Istoricul Elena Musc─â poveste┼čte c─â, venind dinspre Cluj, Zal─âul ├«ncepea cam pe la mijlocul actualei str─âzi Ghoerghe Doja ┼či se termina ├«n zona Galeriilor Mese┼č, adic─â ├«n centrul ora┼čului de azi. Ora┼čul mai avea doar ├«nc─â dou─â str─âzi principale, actuala strad─â 22 Decembrie (fost─â Crasnei), care se ├«ntindea, ├«ns─â, numai p├ón─â ├«n zona ci┼čmelei Cire┼čica, ┼či strada Corneliu Coposu (fost─â Republicii), p├ón─â la intersec┼úia cu strada Kossuth.

Zal─âul era locuit de familii nobiliare, rom├óne┼čti ┼či maghiare, dar ┼či de me┼čte┼čugari, organiza┼úi ├«n bresle. Potrivit istoricului, existau, la acea vreme, bresla m─âcelarilor, a t─âb─âcarilor, a cismarilor, a curelarilor, a olarilor - o breasl─â extrem de puternic─â, pentru c─â de jur - ├«mprejurul Zal─âului era mult─â argil─â, dar ┼či o breasl─â a p─âl─ârierilor, care a avut reprezentan┼úi ├«n Zal─âu p├ón─â dup─â 1990. Me┼čte┼čugarii care se ocupau cu confec┼úionarea sumanelor, acele haine groase de iarn─â, din postav, erau organiza┼úi ├«n breasla gubarilor, iar comercian┼úii de toate tipurile erau organiza┼úi ├«n breasla negustorilor.

Foc┼čaniul de acum 100 de ani: o comun─â mai mare

Acum mai bine de un secol, ora┼čul Foc┼čani putea fi comparat cu o comun─â mai mare de ast─âzi, cu o popula┼úie care nu dep─â┼čea mai mult de 20.000 de locuitori ┼či care tr─âia ├«n condi┼úii destul de grele. Ora┼čul cunoa┼čte o oare care dezvoltare la sf├ór┼čitul secolului XIX, c├ónd se ridic─â cam primele edificii publice ┼či lucr─âri de art─â monumental─â.

Potrivit istoricilor, ├«n 1879 se pun bazele bibliotecii publice, ├«n 1891 se amenajeaz─â Pia┼úa Alimentar─â, ├«n 1899, la 1 octombrie, s-a pus piatra de temelie a Teatrului, care va fi dat ├«n folosin┼ú─â la 22 noiembrie 1913, prin str─âduin┼úa ┼či sacrificiile maiorului Gheorghe Pastia. Totodat─â, ├«n aceast─â perioad─â apar ┼čcoli, publica┼úii ┼či se pun bazele Palatului Administrativ, dar este inaugurat─â ┼či linia ferate Buz─âu-M─âr─â┼če┼čti.

Pove┼čti din Bra┼čov

Multe dintre cl─âdirile istorice construite dup─â 1920 mai sunt ┼či acum ├«n picioare. Bra┼čovul este vestit pentru centrul s─âu plin de restaurante ┼či tarabe ale negustorilor. ├Än 1928 s-a construit ┼×irul Iorga, unde s-au ├«n─âl┼úat case ├«n stil neo-rom├ónesc. Case dup─â acela┼či model erau ridicate mai sus pe actuala strad─â Eminescu. Sa┼čii, cei mai vechi locuitori ai cet─â┼úii, se pl├óngeau c─â rom├ónii ├«┼či construiesc case prea ├«mpodobite.

Gara a fost construit─â ├«n 1873, iar la ├«nceputul secolului actualul parc era un maidan, unde se str├«ngeau c─âru┼úele negustorilor, ├«n zi de t├órg. Pia┼úa Sfatului se numea T├órgul Gr├óului, ┼či era plin─â de tonete cu zarzavat la care vindeau ┼ú─âr─ânci. Pavajul era din pietre de r├óu. Tot acolo, pe ┼×irul Gr├óului, era Corso, unul din locurile preferate de plimbare ale bra┼čovenilor. La fel ┼či actuala strad─â Hirscher. ├Än alt─â parte era pia┼úa de pe┼čte, unde se g─âseau din bel┼čug buc─â┼úi de nisetru, morun, ┼čtiuci ┼či ceg─â. Lumea bun─â se plimba pe aleea din Livada Po┼čtei, ├«ntre Rectoratul de acum ┼či Biblioteca Jude┼úean─â. Era acolo Restaurantul Transilvania, castani ┼či un chio┼čc cu fanfar─â.

Capitole din istoria Buz─âului

Episoade din via┼úa unor importan┼úi rom├óni, precum domnitorul Cuza sau politicianul buzoian Alexandru Marghiloman, pot fi oric├ónd considerate capitole din istoria modern─â a Buz─âului. Domnitorul Cuza a trecut prin Buz─âu imediat dup─â Unire ┼či a l─âsat ├«n urm─â o strad─â care-i poart─â ┼či ast─âzi numele. Iar Marghiloman a avut meritul de a pune Buz─âul pe itinerariile cele mai ├«ndr─âgite ale unor personalit─â┼úi, precum Regina Maria sau Nicolae Iorga.
 
Deceniul 1850 - 1860 a fost unul de referin┼ú─â ├«n istoria ora┼čului Buz─âu. Primul plan al localit─â┼úii a fost ├«ntocmit de profesorul Pavlide, a avut loc primul spectacol de teatru, a fost construit─â prima baie cu du┼č ┼či abur, pe Fund─âtura Deltei, de Paul Tinichigiul ┼či a fost introdus─â prima c─âru┼ú─â cu boi pentru transportul gunoiului. S-a introdus iluminatul public al str─âzilor, cu l─âmpi cu petrol, s-au numerotat casele ┼či s-au pavat str─âzile cu piatr─â de r├óu. A luat fiin┼ú─â prima farmacie, a lui Ioseph Thois, sub numele ÔÇŁLa Sf├ónta CruceÔÇŁ.

Sibiu: comerţ în centrul istoric, promenadă în parcuri

O treime din ora┼čul actual ┼či doar 30.000 de locuitori, aproximativ 30 la sut─â din popula┼úia ora┼čului de ast─âzi. A┼ča arat─â Sibiul anilor 1900, perioad─â ├«nfloritoare pentru ora┼čul lui Hermann.
┬áÔÇ×Ora┼čul acum 100 de ani, deci ├«nainte de 1918, era o treime din cel actual. Turni┼čorul ┼či Gu┼čteri┼úa erau sate de sine st─ât─âtoare, Hipodromul era teren militar, ┼óiglariul era fabric─â de c─âr─âmid─â.
 
Zona comercial─â era cea din centrul istoric, strada Nicolae B─âlcescu - Pia┼úa Mare ÔÇô Pia┼úa Mic─â ÔÇô strada 9 Mai. Zona de promenad─â erau parcurile (Astra, Sub Arini, Promenada Invalizilor) ┼či mai ales Bretter (├«n fa┼úa actualului Continental Forum). Popula┼úia era ├«n jur de 30.000 de locuitori, erau nenum─ârate ac┼úiuni na┼úionale ale sa┼čilor ┼či rom├ónilor, Sala de Int├ólniri, unde este ast─âzi Casa Armatei, era intens folosit─â.
 
Infrastructura era de proast─â calitate, cu pu┼úine str─âzi pavate (doar cele centrale ÔÇô Nicolae B─âlcescu, bulevardul Victoriei de exemplu) dar aveam tramvai electric ┼či curent electric de la SaduÔÇŁ, explic─â istoricul R─âzvan Pop, directorul Direc┼úiei pentru Cultur─â, Culte ┼či Patrimoniu Cultural Sibiu.

La realizarea acestui grupaj au participat: Ionu┼ú Ungureanu, Corina Macavei, Mugurel Manea, Florin Jbanca, Dana Mihai, Florina Pop, Ionela St─ânil─â, Vali Silaghi, Dorin ┼óimonea, Olimpia Man, ┼×tefan Borcea, Simona Suciu, Iulian Bunil─â, Ramona G─âin─â

CITI┼óI ┼×I:

De unde provin numele regiunilor Rom├óniei. Pove┼čtile ÔÇ×botez─âtorilorÔÇť

Mahalale celebre ale Bucure┼čtiului de alt─âdat─â

Infrastructura Capitalei în urmă cu trei secole

Povestea cartierului Rahova sau Podul Calicilor: oameni cu handicap, agresaţi de cei din Ţigănia Mitropoliei. Ce s-a întâmplat în cartier acum sute de ani



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite