FOTO Cele mai mari gafe din timpul regimului comunist: „purcei parfumaţi“ la expoziţia de animale şi drumuri asfaltate într-o noapte

0
Vizitele de lucru ale fostului dictator şi mitingurile la care acesta participa erau aranjate cu mare precizie FOTO comunismulinromania.ro
Vizitele de lucru ale fostului dictator şi mitingurile la care acesta participa erau aranjate cu mare precizie FOTO comunismulinromania.ro

În timpul regimului comunist, de teama dictatorului Nicolae Ceauşescu, românii încercau să execute ordinele cât mai bine, însă nu de fiecare dată reuşeau cu succes acest lucru. De multe ori, s-a întâmplat ca oamenii să încurce borcanele şi să transforme un ordin ceauşist într-o gafă care a rămas în istorie.

În ultimele 100 de zile de dictatură, tabloul Elenei Ceauşescu fuma la Botoşani în ropot de apaluze trucate

Mii de muncitori din Botoşani stăteau în luna septembrie din anul 1989 şi aşteptau de două ore ca preşedintele ”Epocii de Aur” să sosească cu elicopterul. Era ultima vizită pe care Nicolae Ceauşescu o făcea în Moldova. La trei luni de la cuvântarea din Palatul Administrativ al Prefecturii din Botoşani se va afla în faţa unui pluton de execuţie, pentru 45 de ani de întuneric şi suferinţă.

Muncitorii îşi începeau munca la şase dimineaţa, în uriaşa zonă industrială de la marginea oraşului. După zece ore de muncă, cei peste 30.000 de oameni din fabricile botoşănene au fost încolonaţi şi aduşi de oamenii regimului să îşi întâlnească liderul. În public, muncitorii se ţineau de glume. Cei de la uzina Electocontact, care ţineau tablourile cu Elena şi Nicolae Ceauşescu, l-au coborât pe cel al Elenei.

 ”Unul dintre şoferii din autobază a scos ţigara din gură, a făcut o gaură mică la gura Elenei şi a băgat ţigara. A ridicat tabloul şi cum bătea vântul Elena a început să fumeze. Râdeau toţi din jur”, povesteşte, amuzat, Virgil Zamfirescu. 

Legendele epocii de aur: Cum a fost ascuns de privirile lui Ceauşescu platoul foarte scump din centrul Buzăului

Edilii Buzăului au trecut în 1976 prin emoţii foarte mari, odată cu vizita lui Nicolae Ceauşescu în oraş. Tocmai amenajaseră platoul din centru cu dale din marmură şi granit, o lucrare foarte costisitoare, şi nu ştiau cum să o ferească de privirile celui mai iubit, pentru că acesta nu era de acord la vremea aceea cu folosirea materialelor scumpe.

buzau

Fostul primar din perioada 1970-1978, Gheorghe Milu, a fost cel care a realizat în centrul Buzăului piaţa publică ce se păstrează şi astăzi. Platoul din centru reproduce, din plăci de granit şi marmură, modelul de pe iile populare din zona Buzăului.

La acea avreme, lucrările cu materiale scumpe erau interzise, iar primarul Gheorghe Milu a fost nevoit să ascundă lucrarea chiar de ochii şefului statului, care programase o vizită în Buzău. 

Ceauşescu a fost aşteptat pe alt stadion la Braşov, iar o ploaie i-a distrus pictura, fapt care a dus o panică generală

Marele dictator avea multe obsesii, iar supuşii din teritoriu ar fi făcut orice ca o vizită a conducătorului suprem să decurgă fără incidente.

La fiecare vizită oficială, ţăranii din satele prin care trecea Tovarăşu’ erau puşi, peste noapte, să văruiască şi să înnoiască totul. Iar dacă producţia la hectar nu era prea consistentă, erau îndemnaţi să ia tulpini de porumb şi floarea-soarelui şi să le planteze pe lângă garduri şi şanţuri.

brasov

Braşovul era cunoscut pentru producţia record de cartofi. Muşcaţi de zel, mai marii partidului au ordonat înlocuirea unei culturi întregi de cartofi consideraţi prea sfrijiţi faţă de dimensiunile raportate la „centru“. Aşa că ţăranii au dezgropat toţi cartofii care nu se potriveau cu dimensiunile socialiste şi i-au înlocuit cu alţii mai mari şi mai frumoşi, aduşi cu remorcile din altă parte, scrie casasfatului.ro.

La fel se întâmpla şi cu animalele. La Prejmer existau mai multe vaci de rasă, frumoase. Atunci când Ceauşescu venea în vizită la Braşov, supuşii le plimbau de la o fermă la alta pentru ca Alesul Poporului să creadă că toate vacile sunt aşa bine crescute.

Ziua care a îndoliat România. La 15 noiembrie 1979, dezastrul a lovit nava-amiral Independenţa

În ziua de 15 noiembrie 1979, vasul „Independenţa“, nava-amiral a României, pierea în cea mai mare catastrofă navală a flotei naţionale. Au trecut 34 ani de la dezastrul din Bosfor care a omorât 42 români, dar rănile nu se vor vindeca niciodată.

image

La evenimentele oficiale, angrenajul ceauşist trebuia să funcţioneze fără greşeală, ca nu cumva să se interpreteze vreun gest sau vreun amănunt, cât de neînsemnat, ca fiind o frondă la adresa regimului sau a cuplului providenţial. Este lesne de închipuit paralizia unui sistem, într-o zi de mai 1977, când ceremonialul pus la cale până în cele mai mici detalii, la Constanţa, a eşuat.

Zimnicea, dărâmată pentru vizita lui Ceauşescu

După  cutremurul din 1977, oraşul Zimnicea a fost dărmâmat şi reconstruit din temelii. Se spune că dărâmarea ar fi fost mai degrabă consecinţa excesului de zel al activiştilor de partid care au raportat distrugeri exagerate după cutremur. Cum Ceauşescu şi-a anunţat vizita în oraş imediat după cutremur, aceştia au ”aranjat” ca Zimnicea să arate fix aşa cum se aştepta cel dintâi tovarăş.

Alta ar fi fost soarta şi înfăţişarea oraşului Zimnicea, dacă Ceauşescu nu ar fi vizitat oraşul după cutremurul din 4 martie 1977. Pe activiştii de la Zimnicea cutremurul i-a prins în Casa de Cultură unde aveau loc alegeri.  Pe 4 martie la ora 16.00, începuse la Casa de Cultură din oraş conferinţa pentru alegerea primarului, aşa că toată spuma comuniştilor a fost prinsă de seism în acelaşi loc.

Comuniştii au asfaltat 3 kilometri de drum într-o noapte, când Nicolae Ceauşescu a venit la începerea construcţiei barajului de la Porţile de Fier II

Vizitele fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu la Drobeta Turnu Severin dădeau mari emoţii conducătorilor comunişti pentru că dictatorul era imprevizibil. Se mai spune că la acea vreme reprezentanţii Partidului Comunist Român respirau uşuraţi atunci când auzeau că doar Nicolae Ceauşescu venea în judeţ pentru că soţia sa, Elena, era foarte pretenţioasă.

nicolae ceausescu la portile de fier I

În vara anului 1989 avea să fie ultima vizită a lui Nicolae Ceauşescu la Drobeta Turnu Severin, de altfel fiind printre ultimele vizite de lucru în teren ale dictatorului. Toată lumea ştia că preşedintele va vizita Combinatul de Apă Grea de la Halânga, aflat la câţiva kilometri de municipiul Turnu Severin. În unitate totul arăta ireproşabil, aleile erau curate ca lacrima, instalaţiile  impecabile şi proaspăt vopsite, angajaţii care urmau să dea mâna cu preşedintele aleşi pe sprânceană şi verificaţi din punct de vedere al stării de sănătate. 

Amintiri din Epoca de Aur. Nicolae Ceauşescu, păcălit de marii fermieri ai Bărăganului

Orice vizită în Bărăgan întreprinsă de Nicolae Ceauşescu începea şi se termina în mijlocul câmpurilor „Grânarului patriei“. Pentru a impresiona „iubitul conducător“, fermierii apelau la tot felul de tertipuri care mai decare mai inedite.

În timpul unei vizite întreprinse în judeţ, în anii 80, Nicolae Ceauşescu s-a oprit şi la CAP-ul de la Smirna. Pentru că în acea perioadă era secetă, pământul nu fusese foarte darnic cu oamenii.

Ca să îl impresioneze pe „conducătorul iubit“ cu producţia de mere, preşedintele CAP-ului a dat ordin să fie culese toate fructele din pomi şi înlocuite cu altele cumpărate de la aprozar.

A fost nevoie de o singură noapte pentru acest lucru. Oamenii au pus umăr la umăr şi au legat fructele în pomi cu sârmă. Conducătorul a venit, a văzut dar nu a sesizat mişeleasca idee.

Cum se cădea în penibil în "epoca de aur". Purcei şamponaţi şi parfumaţi pentru expoziţia de animale de la Belciugatele din anii 80

În “epoca de aur” totul se organiza milimetric. În provincie, vizitele fostului dictator Nicolae Ceauşescu sau mitingurile la care participau subalternii săi era minuţios pregătite.

De multe ori, avântul era atât de mare încât oamenii cădeau în penibil. În anii 80, în comuna Belciugatele, la o expoziţie cu animale de rasă, purceii au fost şamponaţi şi parfumaţi ca să dea bine la mai-marii Partidului.

În judeţul Călăraşi, nimic nu trebuia să mişte în front, atunci când soseau şefii de la Bucureşti. “Mi-aduc aminte o întâmplare hazlie acum, dar foarte serioasă la acea vreme. Se organiza o expoziţie la Belciugatele, la o fermă de bovine. Din judeţ, de la Combinatul pentru creşterea şi Industrializarea Cărnii de Porc Modelu, au fost aduse cele mai frumoase exemplare de purcei. Animalele nu puteau însă fi expuse oricum. Atunci s-a decis să fie îmbăiaţi.

Ce se afla spatele maşinăriei grandioaselor manifestaţii din Bucureşti în cinstea lui Ceauşescu

Dacă, în provincie, în aşteptarea vizitelor lui Ceauşescu se făceau improvizaţii de moment, se asfaltau drumuri sau se plantau flori în tot oraşul cu o zi înainte, în Bucureşti, manifestaţiile în cinstea dictatorului erau mecanisme planificate milimetric. În reşedinţa dictatorului, nimic nu se făcea peste noapte, nimeni nu putea să greşească, iar în spatele marilor zile de sărbătoare stăteau luni întregi de pregătiri.

În zile precum 23 august sau 1 mai, Bucureştiul trebuia să devină copie fidelă a Phenianului pe care Nicolae Ceauşescu îl vizitase de mai multe ori în anii `70 şi care îl impresionase peste măsură. Inspirat de liderul coreean Kim Ir Sen, el a transformat aceste ocazii în instrumente de propagare a cultului personalităţii. Zilei naţionale şi celei a muncii, li se adăugau sărbători precum 8 mai, înfiinţarea PCR, sau zilele de naştere ale cuplului Ceauşescu.

Ceauşescu la Iaşi. Şirul nesfârşit de gafe organizatorice la vizita dictatorului din septembrie '89

Consilierii cuplului dictatorial au considerat că o vizită în Moldova în preajma începutului de an şcolar ar revitaliza imaginea regimului, în contextul evenimentele anticomuniste din estul Europei. Vizita de trei zile întreprinsă la Iaşi în intervalul 13-15 septembrie a fost însă un eşec de la un capăt la altul.

Ceausescu Iasi

Inaugurarea noului an şcolar în septembrie 1989 reprezenta o oportunitate de imagine şi de etalare a "vigorii" încă intacte a regimului comunist în România. Dinspre toate ţările din estul Europei atinse de cancerul comunismului veneau veşti de schimbare.  De aceea, strategii partidului unic au studiat cu atenţie locul în care trebuie să se afişeze cuplul dictatorial pentru a genera un "boom" disperat de credibilitate.

Roboţii de la Facultatea de Mecanică “se mişcau de frica” lui Ceauşescu. Poveşti hazlii despre vizitele primului Cârmaci în judeţul Timiş


O serie de utilaje şi strunguri învechite şi care nu trebuiau văzute de Ceauşescu în halul în care erau, au fost îngropate pur şi simplu în curtea fabricii IURT din Lugoj.

Ceauşescu nu a avut prea multe vizite la Timişoara. Se ştie că venea rar. A venit la întâlnirile cu Iosip Broz Tito, la aşa zisele “vizite de lucru” de la uzine şi CAP-uri, dar nu participat niciodată la mitingurile din Piaţa Operei cu ocazia evenimentelor din 23 august sau 1 mai.

Aventuri la înălţime la vizita lui Ceauşescu la Guruslău în 1976, la inaugurarea monumentului

Vizita lui Nicolae Ceauşescu în Sălaj din octombrie 1976 nu va fi uitată vreodată de muzeografii din Zalău, care îşi amintesc şi acum, cu un zâmbet în colţul buzelor, cum un coleg de-al lor a fost uitat, atunci, pe monumentul de la Guruslău.

guruslau

Nicolae Ceauşescu fusese invitat să participe la inaugurarea monumentului de la Guruslău, realizat în acel an de sculptorul Victor Gaga, originar din Sălaj. Istoricul Marin Pop, cercetător ştiinţific la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, spune că a aflat de la colegii săi mai în vârstă că la evenimentul de atunci, fostul director al muzeului, regretatul Alexandru Matei, a fost urcat pe monument, "înarmat" cu un cuţit, pentru ca, în evntualitatea în care procesul de dezvelire a monumentului nu ar decurge cum trebuie, el să intervină cu acel cuţit şi să taie frânghiile ce ţineau pânza. "Pe lângă faptul că putea deveni ţintă pentru lunetişti, pentru că el era pe monument cu un cuţit în mână, s-a întâmplat să fie şi uitat, acolo, sus, toţi ceilalţi plecând fără a-l da pe colegul nostru jos", povesteşte el.
 

Din culisele ultimei întâlniri dintre Ceauşescu şi Jivkov: toalete improvizate, clădire vopsită pe ger cumplit şi tablouri luate din muzeu pentru casa de oaspeţi

Vizitele în teritoriu ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu dădeau palpitaţii şefilor din judeţe care făceau tot posibilul pentru ca preaiubitul conducător să nu „observe” sărăcia, incompetenţa sau realitatea din ţară. Excepţie nu a făcut nici Giurgiu, oraş în care au avut loc mai multe vizite ale dictatorului.

CeausescuJivkov

„Vizitele de lucru ale lui Ceauşescu se împart în mai multe categorii: organizate, semi-organizate, neanunţate. Fastul, mobilizarea generală, nu erau făcute în principal pentru frumuseţe, pentru cultul personalităţii ci pentru conservarea puterii. Cu alte cuvinte: «pe cine vreţi voi mă să schimbaţi, pe geniul Carpaţilor?»” afirmă muzeograful Mircea Alexa.

Poveşti despre cum se pregăteau vizitele lui Ceauşescu la Cluj: pomi vopsiţi pe marginea drumului şi bitum pentru „protecţia“ tocurilor tovarăşei

Pregătirile pentru vizitele lui Ceauşescu la Cluj începeau cu zile bune înainte. Erau coordonate de liderii judeţeni ai PCR şi de Securitate. Istoricul clujean Vasile Lechinţan povesteşte că Nicolae Ceauşescu venea în judeţul Cluj fie la începerea anului şcolar, fie să viziteze diverse fabrici. Iar fiecare vizită trebuia să iasă perfect. Teoretic.

„Ştiu că la o vizită a lui Ceauşescu la Cluj s-au vopsit copacii de pe marginea drumului, în zona localităţii Jucu“, afirmă Lechinţan. Alţii clujeni îşi aduc aminte că la o vizită a dictatorului la CUG (Combinatul de Utilaj Greu) din zona industrială a oraşului Cluj-Napoca s-ar fi vopsit frunzele din copaci.

Panica generală la fiecare vizita a Ceauşeştilor în Maramureş. Muncitorii erau puşi să-şi cumpere salopete noi, iar florile apăreau din senin în uzine


Deşi venea foarte rar în Maramureş, fiecare vizită a dictatorului atrăgea nenumărate momente de panică în Baia Mare. Pornind de la şefii uzinelor şi până la elefi fiecare era implicat într-o mare organizare. Băimărenii îşi aduc aminte, acum, oarecum cu nostalgie de momentele în care aşteptau ore întregi venirea Ceauşeştilor şi cum de fiecare dată făceau ore suplimentare pentru a curăţa fiecare centimetru al oraşului.

ăimărenii care îşi mai amintesc de perioada când Nicolae Ceauşescu era la cârma ţării, nu au uitat nici astăzi momentele premergătoare fiecărei vizite. „Venea şefu şi ne anunţa cam cu două zile înainte. De atunci parcă toată lumea înebunea. Nu ştiam de ce să ne apucăm prima dată. Eu lucram în combinat şi vreau să vă scpun că fiecare centimetru pătrat trebuia curăţat de zeci de ori. Erau poate câte două zile când nu mai ajungeam acasă. Tot ce era ruginit trebuia ascuns, părţile vechi erau zugrăvite, totul ca la vizita dictatorului să arate ca nou“, îşi aminteşte Gheorghe Curcă. Mai mult, fiecare muncitor trebuia să se prezinte ireproşabil la muncă. Cei care veneau cu salopeta murdară sau ruptă erau penalizaţi şi trimişi acasă.

La acest material au participiat Ionela Stănilă, Miruna Luca, Iulian Bunilă, Simona Suciu, Mădălin Sofronie, Corina Macavei, Elisabeth Bouleanu, Sînziana Ionescu, Annamaria Kozma, Cezar Pădurariu, Ştefan Both, Alina Pop, Bogdan Vladu, Florina Pop, Cosmin Carp.

Mai multe - Cultură

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite