Unui angajat al băncii ucrainene, reținut în Ungaria, i-ar fi fost administrată o injecție menită să-l facă să coopereze

Forțele de securitate maghiare ar fi administrat forțat o injecție unuia dintre cetățenii ucraineni reținuți în urma raidului asupra unor vehicule bancare care transportau o cantitate importantă de și aur prin Ungaria, la începutul acestei luni, relatează The Guardian, citând surse.

Potrivit unor surse de la Kiev, unitatea antiteroristă TEK din Ungaria a oprit, pe 5 martie, un convoi format din două vehicule blindate care se deplasa din Viena spre Ucraina. Convoiul, operat de angajați ai băncii de stat ucrainene Oschadbank, transporta lingouri aur, precum și zeci de milioane de dolari și euro în numerar. Oficialii ucraineni susțin că transferul era unul obișnuit, devenit necesar din cauza închiderii spațiului aerian al țării pe fondul războiului cu Rusia. Autoritățile ungare au afirmat însă că banii ar fi fost destinați „mafiei de război ucrainene”, fără a furniza detalii suplimentare.

Șapte cetățeni ucraineni au fost reținuți în timpul operațiunii și ținuți în custodie mai mult de 24 de ore. Surse afirmă că aceștia au fost ținuți în cătușe și legați la ochi o mare parte din acest timp, înainte de a fi deportați în Ucraina și de a li se interzice accesul în spațiul Schengen.

În timpul detenției, unuia dintre bărbați - identificat ca fost angajat al serviciului de securitate ucrainean SBU - i s-ar fi administrat o injecție împotriva voinței sale. Surse ucrainene din domeniul securității susțin că substanța ar fi putut fi un relaxant menit să-i facă pe deținuți mai cooperanți în timpul interogatoriilor. Totuși, bărbatul, care este diabetic, ar fi suferit o criză hipertensivă și și-ar fi pierdut cunoștința după administrarea injecției. Ulterior, acesta a fost transportat la spital.

Una din sursele ucrainene a descris incidentul drept o „metodă în stil rusesc”, făcând referire la așa-numitele seruri ale adevărului asociate cu interogatoriile KGB din trecut. O altă sursă a declarat că urme ale unui medicament din această clasă au fost descoperite în analizele de sânge efectuate după întoarcerea angajaților băncii în Ucraina. Aceste afirmații nu au fost verificate independent de publicația britanică.

Lóránt Horváth, avocatul maghiar al persoanelor reținute, a confirmat că „o persoană a primit o injecție cu conținut necunoscut, în ciuda obiecțiilor sale”. O sursă din poliția ungară a indicat, de asemenea, că a auzit despre administrarea unei injecții, dar nu a putut confirma ce conținea aceasta.

Autoritățile ungare nu au furnizat încă un răspuns. Un purtător de cuvânt al TEK a redirecționat întrebările către agenția fiscală și vamală NAV, care nu a răspuns. Oschadbank a refuzat să comenteze detaliile medicale, invocând confidențialitatea, dar a confirmat că unul dintre deținuți este „o persoană cu dizabilități, [care] are nevoie de o dietă specială și medicație regulată”. Banca a adăugat că starea acestuia s-a deteriorat și că „îngrijirea medicală a fost acordată abia după acesta ce și-a pierdut cunoștința”.

Ucraina nu și-a recuperat valorile confiscate în timpul raidului

Incidentul a degenerat într-un conflict juridic și diplomatic. Oschadbank a depus o plângere penală împotriva autorităților ungare, acuzând abuz în serviciu, și a inițiat acțiuni legale pentru a anula decizia de deportare și interdicția de intrare în spațiul Schengen impusă angajaților săi. De asemenea, banca solicită returnarea fondurilor confiscate, care rămân în custodia autorităților ungare.

Incidentul are loc într-un moment politic sensibil, în contextul apropierii alegerilor parlamentare din Ungaria, unde premierul Viktor Orbán se confruntă cu o provocare serioasă după 16 ani la putere. Considerat cel mai pro-rus lider din Uniunea Europeană, Orbán a prezentat în repetate rânduri Ucraina și pe președintele acesteia, Volodimir Zelenski, drept amenințări la adresa securității Ungariei.

Oficialii ucraineni au acuzat Budapesta că încearcă să escaladeze în mod deliberat tensiunile. Ei susțin că astfel de transporturi au tranzitat frecvent Ungaria cu notificare prealabilă, uneori chiar sub escortă polițienească. De această dată, însă, agenții TEK ar fi stat la pândă și ar fi interceptat convoiul pe autostradă, îndreptând armele spre vehicule înainte de a-i aresta pe ocupanți.

O sursă din poliția ungară a criticat operațiunea: „Întreaga operațiune a fost foarte neprofesionistă și nu toți din TEK au fost încântați că au fost nevoiți să o efectueze.” Aceeași sursă a adăugat că ofițerii nu știau că vehiculele erau echipate cu dispozitive GPS, ceea ce a dus ulterior la identificarea locației acestora de către ucraineni.

Kievul a denunțat și tratamentul la care au fost supuși angajații băncii. Surse ucrainene susțin că aceștia nu au beneficiat de un interpret în limba ucraineană în timpul interogatoriilor, ci doar de unul vorbitor de rusă.

Între timp, Ungaria a deschis o anchetă pentru spălare de bani în legătură cu fondurile confiscate. Presa controlată de stat a amplificat acuzațiile privind presupusa corupție din Ucraina, susținând narațiunea lui Orbán conform căreia Kievul ar gestiona defectuos ajutorul financiar european. Joi, liderul ungar și-a menținut veto-ul asupra unui pachet de împrumuturi UE de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei.

Tensiunile au fost alimentate și de declarațiile dure de ambele părți. Zelenski a sugerat că ar putea furniza armatei ucrainene adresa lui Orbán, spunând: „Să-l sune și să vorbească cu el în limba lor.” Oficialii ungari au exploatat rapid aceste declarații, Orbán susținând că ucrainenii i-ar amenința familia.

Controversa a fost amplificată și de declarațiile ministrului ungar al transporturilor, János Lázár, un aliat apropiat al lui Orbán, care a sugerat că confiscarea fondurilor ar putea fi legată de conflictul dintre cele două țări privind o conductă de gaze ce traversează Ucraina. „Dacă ne șantajează… nu vom da banii înapoi. Deocamdată, banii rămân aici”, a declarat Lázár la un eveniment de campanie.