Tabloul afacerilor de familie din România. Ce trebuie avut în vedere în succesiunea marilor averi

Afacerile de familie reprezintă una dintre cele mai importante forme de organizare economică din România, având un rol esențial în dezvoltarea mediului antreprenorial și în consolidarea economiei naționale. În acest context, succesiunea, cu aspectele fiscale și legale, este extrem de importantă pentru continuarea afacerii.

Afacerile de familie sunt cele mai importante forme de organizare economică. Foto arhivă

Un element definitoriu al afacerilor de familie este legătura strânsă dintre relațiile personale și cele profesionale. Membrii familiei implicați în activitatea firmei dezvoltă un nivel ridicat de încredere reciprocă, ceea ce poate facilita procesul decizional și implementarea strategiilor. În același timp, această apropiere contribuie la formarea unei culturi organizaționale solide, în care valorile precum loialitatea, respectul și implicarea sunt esențiale.

Importanța succesiunii în afacerile de familie

În acest context, succesiunea reprezintă unul dintre cele mai critice momente în viața unei afaceri de familie. Transferul conducerii de la fondatori către generația următoare nu este doar un proces administrativ, ci unul complex, care implică aspecte emoționale, strategice și organizaționale.

În România, multe afaceri de familie se află încă în prima generație de antreprenori, ceea ce face ca problema succesiunii să fie din ce în ce mai relevantă, cu toate aspectele sale fiscale și legale - înțelegerile (sau neînțelegerile) între generații, între fondatori și copiii acestora (moștenitori), politica de transfer a proprietăților ori de împărțire a acestora între membrii familiei, sunt doar câteva dintre potențialele chestiuni de rezolvat în cazul acestui tip de afaceri în România, arată studiile de specialitate.

Pentru familiile cu active semnificative sau cu elemente internaționale, planificarea succesiunii din punct de vedere fiscal devine, în acest context, esențială, spun specialiștii în fiscalkitate ai EY. Potrivit acestora, cu cât vorbim despre un volum mai mare și mai divers de active, cu atât impactul fiscal devine mai semnificativ. Iar dacă acestea sunt distribuite în mai multe țări, riscul ca averea să se reducă în momentul în care este împărțită între moștenitori și după o plată ineficientă a taxelor aferente, nu mai poate fi ignorat.

Ce trebuie avut în vedere în succesiunea marilor averi

În primul rând, spun experții în fiscalitate, trebuie avut în vedere faptul că nu toate activele sunt tratate la fel – avem reguli de impozitare diferite pentru transferul de proprietăți imobiliare, participații în societăți, active financiare, obiecte de artă sau alte bunuri. În continuare, în România, sunt neimpozabile sumele primite ca moșteniri sau donații, la fel și transferul de proprietăți imobiliare între membrii familiei.

În al doilea rând, arată experții, rezidența fiscală a defunctului și a moștenitorilor, precum și unde anume sunt situate bunurile sunt elemente esențiale într-o discuție despre succesiune. În multe sisteme fiscale, impozitul pe moștenire se suprapune cu alte forme de taxare: impozite anuale pe proprietate, taxe pe active financiare sau investiții, impozite pe câștiguri de capital sau chiar „exit tax”, în cazul schimbării rezidenței fiscale.

„În acest context, merită avute în vedere câteva regimuri fiscale „prietenoase”, ce oferă atât în timpul vieții, cât și în contextul succesiunii un cadru previzibil și favorabil pentru transferul averii”, susțin specialiștii, adăugând că unele sisteme prevăd impozite fixe anuale pentru persoanele cu venituri mari, altele oferă scutiri pentru veniturile obținute din străinătate și/sau din țara respectivă. În anumite cazuri, aceste facilități pot fi extinse și către membrii familiei, pe baza unei taxe suplimentare.

Potrivit specialiștilor, regimurile de acest tip vin, însă, cu condiții clare: de obicei, este necesar ca persoana să petreacă un numar minim de zile pe an în respectiva jurisdicție pentru a demonstra o legătură reală cu aceasta și pentru a reduce riscul unor contestații din partea autorităților fiscale. Durata de valabilitate a acestor facilități este, de regulă, limitată, variind de la câțiva ani până la perioade mai lungi, în funcție de legislația locală.

„Nu în ultimul rând, planificarea succesorală prin testamente sofisticate, holdinguri familiale, trusturi și fundații sau alte structuri cross-border poate fi esențială pentru protejarea averii. Aceste instrumente, atunci când sunt implementate coerent, pot reduce semnificativ costurile fiscale, dar pot oferi claritate și control asupra modului în care patrimoniul este împărțit între moștenitori”, precizează experții în fiscalitate.

Cât costă succesiunea în 2026

Procedura succesorală la notar implică costuri care variază în funcție de valoarea masei succesorale. Aceste cheltuieli sunt reglementate prin lege și includ onorariile notariale, taxele de intabulare pentru bunurile imobile și, în anumite situații, impozite specifice.

Onorariile notariale sunt reglementate prin norme legale și sunt calculate pe baza valorii masei succesorale. Această abordare graduală asigură o echitate în stabilirea costurilor, țînând cont de dimensiunea patrimoniului moștenit. Astfel, costurile unei succesiuni la notar pornesc de la aproximativ 500-600 lei + TVA (pentru bunuri puține) și cresc procentual în funcție de valoarea succesiunii.

Onorariile notariale:

Pentru mase succesorale de până la 20.000 lei:

– se aplică un procent de 2,7% din valoare.

– există un prag minim de 240 lei per dosar succesoral, asigurând astfel o remunerare adecvată pentru serviciile notariale, chiar și în cazul succesiunilor de valoare redusă.

Pentru valori între 20.001 și 35.000 lei:

– se percepe o sumă fixă de 540 lei.

– la aceasta se adaugă 1,9% din suma care depășește 20.001 lei.

În cazul unei mase succesorale între 35.001 și 65.000 lei:

– onorariul include o componentă fixă de 725 lei.

– se adaugă 1,6% din suma care depășește 35.001 lei.

Pentru succesiuni care depășesc 65.001 lei:

– se aplică o sumă fixă de 1.205 lei.

– la aceasta se adaugă 0,85% din valoarea care depășește 65.001 lei.

Impozitul:

Un aspect deosebit de important în gestionarea costurilor succesiunii este respectarea termenului de doi ani pentru finalizarea procedurii. Codul fiscal (art. 111) prevede că succesiunile dezbătute și finalizate în acest termen sunt scutite de impozit. Această prevedere are rolul de a încuraja rezolvarea promptă a succesiunilor, reducând incertitudinile juridice și fiscale.

În cazul depășirii acestui termen, se aplică un impozit de 1% din valoarea masei succesorale. Acest impozit se calculează la valoarea cea mai mare dintre:

– valoarea declarată de părți în actul de transfer al proprietății.

– valoarea minimă stabilită prin studiul de piață realizat de camerele notarilor publici.

În concluzie, costul unei succesiuni la notar în România este determinat de o combinație de factori legali și economici. Planificarea atentă, acțiunea promptă și, când este necesar, consultanța specializată, pot contribui semnificativ la gestionarea eficientă a costurilor și la finalizarea cu succes a procedurii succesorale.

Cât costă dezbaterea succesiunii în instanță

Sunt însă și situații în care dezbaterea succesiunii se face în instanță, cu ajutorul unui avocat specializat, caz în care costurile sunt mult mai mari.

Cheltuielile depind de particularitățile spetei, durata estimată de soluționare a cauzei, valoarea bunurilor ce compun masa succesorală, dar și de notorietatea avocatului. La onorariul avocațial se adaugă și taxa de timbru și onorariul pentru expertiză pentru fiecare bun în parte.

Potrivit site-urilor secializate, un proces de succesiune/moștenire costă în 2026 de la 5.000 lei și poate ajunge până la 17.915 lei sau mai mult, în funcție de:

- Valoarea taxei de timbru (poate să fie taxa de timbru și de 400 și de 12.700 lei sau mult)

- Onorariul expertului (de la 330 lei la 4.100 de lei)

- Onorariul avocatului (variază de la 1.500 lei, la 5.000, 9.500 sau chiar 22.300 lei în unele cazuri).

Taxa judiciară de timbru

Acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecătoreşti, se taxează astfel:

- până la valoarea de 500 lei – 8%, dar nu mai puţin de 20 lei;

- între 501 lei şi 5.000 lei – 40 lei + 7% pentru ce depăşeşte 500 lei;

- între 5.001 lei şi 25.000 lei – 355 lei + 5% pentru ce depăşeşte 5.000 lei;

- între 25.001 lei şi 50.000 lei – 1.355 lei + 3% pentru ce depăşeşte 25.000 lei;

- între 50.001 lei şi 250.000 lei – 2.105 lei +2% pentru ce depăşeşte 50.000 lei;

- peste 250.000 lei – 6.105 lei + 1% pentru ce depăşeşte 250.000 lei.

După ce se stabilește valoarea bunurilor supuse împărţelii, taxa judiciară de timbru calculată conform celor de mai sus, se reduce la jumătate (conform Legii 268/2024).

Exemplu de calcul taxa judiciară de timbru succesiune

• Avem niște bunuri evaluate la 200.000 lei

• La valoarea de 2.105 lei + 2 % din 150.000 lei (adică 200.000-50.000)

• 2.105 lei + 3.000 lei

• 5.105 lei – această valoare trebuie să o împărțim la 2 

• Taxa judiciară de timbru = 2.552 lei

Acte necesare succesiunii

Pentru a demara o procedură succesorală va fi nevoie de o serie de acte care vor face dovada relațiilor de rudenie dintre moștenitori și defunct. Actul principal pentru o asemenea procedura va fi cel care atestă decesul persoanei căreia i se dezbate moștenirea, și anume certificatul de deces, ori în lipsa acestuia, o hotărâre judecătorească de declarare a morții. Cei care vor dori să beneficieze de masa succesorală vor face dovada actelor de identitate personale, precum și actele de stare civilă care vor identifica relațiile de rudenie sau căsătorie dintre acestea și defunct. În situația în care există un testament, acesta va face parte din categoria actelor ce vor face dovada unei succesiuni. De asemenea, va trebui făcută dovada unui certificat care atestă dacă persoana decedată are sau nu datorii la bugetul local sau de stat. Se vor preciza și orice fel de acte considerate necesare.