EXCLUSIV Oliver Stone, triplu câștigător al Oscarului: „Ce-a fost la Cernobîl, în 1986, este minor comparând cu poluarea industrială“
0Specialiști din toate domeniile caută soluții pentru una dintre cele mai arzătoare probleme ale Planetei: schimbările climatice. Lor li se alătură și regizorul Oliver Stone, care prezintă, în cel mai recent film documentar, „Nuclear Now“, noi informații despre controversata energie nucleară.
Regizorul, scenaristul și producătorul american Oliver Stone a fost unul dintre invitații speciali ai TIFF din acest an, unde a primi Trofeul Transilvania pentru întreaga carieră. Controversat și polarizant, el este una dintre cele mai proeminente figuri ale Hollywoodului – a câștigat trei Premii Oscar, două ca regizor, pentru „Platoon“ (1986) și „Born on the Fourth of July“ (1989), și unul pentru scenariu, cu „Midnight Express“ (1979). În cadrul TIFF a avut loc și proiecția celei mai recente producții de-ale sale, „Nuclear Now“, o investigație fără precedent despre folosirea energiei nucleare ca alternativă la folosirea combustibililor fosili.
În cadrul festivalului de la Cluj-Napoca, Oliver Stone a acordat un interviu pentru „Weekend Adevărul“ în care a vorbit despre documentarul său și a explicat nuanțele energiei nucleare, despre care mulți se feresc a vorbi. Mai mult decât atât, el spune că prezentarea evenimentului de la Cernobîl, mai ales de către industria cinematografică și mass-media, este exagerată, și că nu putem compara tehnologia folosită atunci cu cea de acum. Oliver Stone mai vorbește și despre putere: puterea „răului mic“, puterea revoltelor și a omului care strigă mai tare și mai violent, puterea absolută.
„Weekend Adevărul“: Pentru că ați vorbit la MasterClassul susținut la TIFF22 despre importanța contextului, cum ați convinge societatea românească, care a trăit o adevărată dramă și panică atunci când în 1986, în URSS (actualul teritoriul al Ucrainei), a explodat reactorul centralei nucleare de la Cernobîl, să fie mult mai investită în producerea energiei nucleare?
Oliver Stone: Poate fi convinsă vizionând filmul „Nuclear Now“ pentru a înțelege tot ce s-a întâmplat în 1986 la Cernobîl. La scala relativității a fost ceva minor comparând cu dezastrele, accidentele și poluarea industrială provocate de arderea cărbunilor, gazului, petrolului și toate celelalte date pe care le investim în producerea energiei. Dintre toate industriile de energie, producția de energie nucleară reprezintă cel mai mic pericol. Sunt date științifice care demonstrează lucrul acesta. Oamenii poate nu cred, dar asta este realitatea (râde). Anul 1986 a fost acum foarte mult timp. Tehnologia s-a îmbunătățit. Modelul sovietic de la acea vreme nu era una atât de bună ca acum. Nu avea o structură de reținere radiologică la Cernobîl. Astăzi sunt construite în mod natural în interiorul reactoarelor în mai toate centralele din lume. Asta este foarte important. Mai mult, așa cum arată filmul, am fost în Rusia unde am discutat cu omul de știință care a fost responsabil de curățarea zonei afectate la Cernobîl, care a explicat ce s-a întâmplat atunci și tot el a explicat cum mini-seria făcută de HBO din 2019 a fost o denaturare și o exagerare a ceea ce s-a întâmplat cu adevărat și oferă și argumentele necesare. E important să ne corectăm gândirea când e necesar. Așa se face toată tehnologia. Crezi că primul avion a fost sigur? Frații Wright au ridicat avionul în aer pe etape, câte 10-20 de metri. Le-a luat nouă ani să ridice în aer un aparat de zbor și care să zboare măcar jumătate de oră. Așa e tehnologia, o îmbunătățești. Construiești, eșuezi și îmbunătățești. Adevărul este că energia nucleară nu e totuna cu bomba nucleară, asta e ce oamenii nu înțeleg. Dacă ar fi fost o bombă nucleară, am fi avut o Hiroshima în Cernobîl, dar nu a fost. A fost uraniu neîmbogățit. Bomba are uraniu îmbogățit. E o mare diferență. Nu explodează ca o bombă. A fost o explozie nucleară la Cernobîl, știm, dar cea mai mare parte a radiației s-a scurs pentru că nu a existat o structură de reținere a radiației. Și oricum vorbim doar de un accident singular. Dacă fiecare industrie ar fi pusă pe stop sau încetinită din cauza unui singur accident, nu am fi avut niciun fel de progres azi. Nu am avea chimicele, nu am avea țițeiul, nu am avea gazul... Dacă vorbim despre poluare, este estimat că patru milioane de oameni mor în fiecare an. Asta fac deșeurile tuturor industriilor care se duc în aer. Dioxidul de carbon și, de asemenea, mai nou, gazul metan. Folosim mult gaz. Metanul reprezintă aproape douăzeci la sută din mizeria care ne încălzește Planeta.
Fundamentaliștii fără soluții
Ce părere aveți despre CERN (Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară) și despre cel mai mare accelerator de hadroni? Fizicienii susțin că dacă am putea controla particula Higgs (particula lui Dumnezeu), am putea rezolva problema energiei.
Da, dar încă nu funcționează. E pentru fuziune. E o idee foarte frumoasă. Fuziunea va veni, cred, dar cu toți oamenii cu care am vorbit pentru a face filmul spun că e posibilă abia pentru a doua jumătate a secolului. Am fost chiar de curând să văd plasma de fuziune de la ultimele progrese de la MIT, iar înainte de asta am fost la Lawrence Livermore Berkley prin 2003-2004.
Sunt toate părerile antinucleare doar din cauza bombei atomice?
Asta a fost o problemă la modă în anii ’70-’80. Azi, oamenii contra sunt doar fundamentaliști. Ei nu se schimbă. Sunt mereu „dacă, dacă, dacă... dacă se întâmplă asta, dacă se întâmplă astalaltă…“. Cum vom mai avansa astfel? Cum am mai fi avut industria aeronautică dacă nu avansam cu ea? Cum s-ar putea obține orice fel de progres? Se mulțumesc să se poziționeze într-o lume unde spun că sunt împotriva petrolului, împotriva cărbunelui, dar nu schimbă nimic. Avem aceleași cifre despre poluare din 2020 și până azi. Trebuie să facem ceva ca să schimbăm situația. Trebuie să reducem emisiile de dioxid de carbon și să le ținem jos, dar ne trebuie o energie care să ne susțină și care să lucreze cu normă întreagă, așa cum face energia nucleară, iar acești oameni nici măcar nu o menționează.
Făcând referire din nou la importanța contextului, atunci când în 2014 Rusia a invadat Peninsula Crimeea, fostele state comuniste, aflate sub influența puterii de la Moscova, au fost cele mai vocale despre pericolul extinderii conflictului. La opt ani distanță, în februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina. Ca invitat la TIFF22 în România, membră NATO și țară vecină cu Ucraina, cum vedeți conflictul din acest nou context?
Este un răspuns foarte lung și vreau să rămân în zona energiei nucleare. Pot doar să spun că în acest domeniu Rusia și China sunt cele mai avansate în momentul de față pentru că au investit cei mai mulți bani și au construit ce e mai bun. Ba China cheltuiește chiar și mai mulți bani. Are în plan să construiască 175 de reactoare până în 2038. Cheltuiesc jumătate de trilion de dolari, un munte de bani. Chiar este ceva semnificativ. În comparație cu ele, Statele Unite, care sunt pro-nucleare, adică nu există nicio obiecție politică, nu cheltuiesc acei bani necesari ca să facă o schimbare atât de mare cu volum, cu structură și una scalabilă. Trebuie să gândim măreț. Trebuie să producem reactoare pe linia de asamblare precum avioanele.
„Se pare că există un scepticism al conceptului de revoluție“
Sunteți considerat unul dintre „băieții răi“ de la Hollywood, iar declarațiile dumneavoastră au provocat și încă provoacă rumoare, fiind catalogat drept un conspiraționist. Plecând de la una dintre afirmațiile dumneavoastră de la MasterClassul susținut anul acesta la TIFF, „Am fost doar un băiețel care a vrut să fie iubit, dar care s-a dovedit că nu se poate“, ne puteți spune care este adevărul și care e crezul dumneavoastră?
Adevărul meu a evoluat odată cu timpul, crescând și maturizându-mă. Despre asta este viața: conștiință. Capeți experiență mergând înainte. Cunoaște-te pe tine însuți! Așadar, învăț. Învăț făcând. Nu știam nimic despre energia nucleară până nu am făcut acest film.
V-ați declarat un admirator al oamenilor puternici și care reprezintă puterea, inclusiv un admirator deschis al lui Vladimir Putin, pe care l-ați și intervievat în 2017. Nu considerați totuși că puterea corupe?
Da și nu. Puterea poate fi folosită pentru a face bine sau pentru a face rău, precum bomba atomică. Poți folosi energia nucleară să faci o bombă și să arunci în aer ce e prin jur sau o poți pune în folosul umanității. Întotdeauna există o dublă utilizare pentru orice în lume, precum un cuțit, o furculiță... Poți răni oamenii cu un cuțit, nu-i așa? Ideea este că puterea nu te poate corupe absolut. Cel care a spus-o prima oară a spus o prostie. Eu nu cred asta. Puterea POATE corupe, dar nu corupe absolut. Prea multă putere e ceva rău? Eu nu o văd așa. Ai nevoie de putere ca să faci schimbări în lume, ca să aduci lucrurile la viață. Puterea poate fi folosită pentru bine. Știința este un mijloc care să valorifice puterea Universului. Ce crezi că făceau toți acești mari oameni de știință cu energia nucleară? De ce crezi că Albert Einstein era interesat de ea? Pentru că știa că materia înseamnă energie. Marie Curie a fost șocată când a aflat că uraniul are puterea radioactivă pe care o are, dar a fost pentru a face bine. A fost progres. A muncit pentru asta până la finalul vieții, iar fiica ei i-a continuat munca. Enrico Fermi al Italiei a fost capabil să găsească o cale care să controleze puterea nucleară. Ce crezi că sunt toți acești oameni? Au făcut progrese mari, iar asta e singura cale de a învăța.
Cu referire la filmul dumneavoastră deja film-cult, „Natural Born Killers“, ați spus că personajele practică un rău mai mic în comparație cu răul pe care li l-a provocat sistemul din care provin. De-a lungul timpului, România a avut o relație strânsă, dar complicată, cu „răul cel mai mic“. Dacă suntem în fața unei alegeri, este mai bine oare să alegem răul cel mai mic, chiar dacă este tot rău?
Da, este. Este mai bine să alegi un rău mai mic. Răul este relativ. Lumea este relativă. Filmul meu, „Natural Born Killers“, este o satiră – prost înțeleasă – a senzaţionalismului și a violenței pe care mass-media le-a promovat în anii 1990, mai exact 1994. A fost o creștere incredibilă a raportărilor despre violență, iar ca rezultat s-a dat drumul unei întregi serii și tipuri de raportări. Televiziunile fac documentare despre criminalii în serie acum, violența a devenit din ce în ce mai acceptabilă, iar nivelurile sale au crescut. Nu neapărat omorurile, dar există un adevărat interes și un cult al violenței în mass-media. Asta e ceea ce e foarte rău. Ai văzut filmul „Libertate“ al lui Tudor Giurgiu? Este un film foarte puternic. Se pare că există un scepticism al conceptului de revoluție. Se pare că cei ce ridică vocea cel mai tare, cel mai violent sau cel mai puternic câștigă. A fost o revoluție care a schimbat lucrurile cu adevărat în România? Pentru mine răspunsul este da. A reușit în mod foarte clar, dar nu mă pot pronunța în profunzime pentru că nu sunt expert în istoria țării voastre.
Se încarcă comentariile...
