Foto DESTINE SFÂȘIATE. Adevăruri tulburătoare din Închisoarea Pitești: «Nu toți erau legionari»
0Printre miile de oameni care au fost victime ale monstruosului Fenomen Pitești se află și mai mulți sibieni – de altfel, după cum spun specialiștii, nu există o familie care să fi trăit în perioada anilor ’50 și să nu fi cunoscut sau auzit de cineva închis în penitenciarul argeșean.
Una dintre cele mai captivante și mai inedite expoziții organizate în premieră de Muzeul Național Brukenthal din Sibiu (VEZI GALERIA FOTO) în ultimii ani a jucat un rol crucial în aducerea în atenția publicului a unor capitole mai puțin cunoscute din istoria recentă a României, în special din perioada regimurilor totalitare – legionarismul și comunismul. Expoziția bilingvă română/engleză, intitulată „Fenomenul Pitești. Adevărata față a comunismului în România”, s-a inspirat din poveștile a 14 sibieni identificați ca victime ale regimurilor opresive, încarcerați în teribila Închisoare Pitești, considerată cea mai dură din blocul comunist.
Destinele lor au fost puse în lumina reflectoarelor alături de alte aspecte ale acestui fenomen, pentru a cinsti memoria victimelor și pentru a oferi o perspectivă completă asupra impactului acestor regimuri asupra societății românești, dar și asupra rezistenței umane în fața tiraniei.
Andreea Corca, inițiatoarea și co-curatoarea evenimentului, a explicat pentru „Weekend Adevărul” importanța de a înțelege diversitatea experiențelor victimelor reeducării și modul în care oameni nevinovați, fără nicio legătură cu legionarismul, au ajuns să fie arestați: „Dorim să integrăm aceste povești în istoria locală și să le cinstim memoria în măsura în care este posibil, pentru că nu toți deținuții din fenomenul reeducării au făcut parte din structurile Gărzii de Fier. Acest lucru este demonstrabil inclusiv în cazul celor 14 sibieni. Spre exemplu, documentația noastră arată că, în două dintre cazuri, unul era simpatizant al politicilor Partidului Național Țărănesc, iar celălalt era apolitic. Cel mai probabil situații similare au existat și în cazul altor deținuți de la Pitești, care au ajuns închiși în diverse circumstanțe, fără vreo apartenență politică sau simpatie față de extrema dreaptă”.
De aproape un an, expoziția a devenit itinerantă. După ce a fost prezentată în mai multe orașe din țară, pe 6 decembrie 2024 a fost inaugurată la Oradea, unde va putea fi vizitată până în februarie 2025.
Expoziție cutremurătoare
Proiectul care a inclus mai multe activități a debutat la Sibiu cu o expoziție găzduită timp de patru luni de Muzeul de Istorie Casa Altemberger. În cadrul acesteia au fost prezentate în premieră obiecte originale din sistemul carceral comunist, provenite din patrimoniul Memorialului „Închisoarea Pitești” și al Penitenciarului București Jilava – Fortul 13. Aceste exponate au adus un plus de autenticitate expoziției, incluzând mobilier de celulă (pat, ușă de celulă, cătușe), uniforma deținuților (zeghe), fișe matricole penale, cărți poștale trimise de deținuți familiilor și fotografii inedite. Prezentarea a inclus informații despre Fenomenul Pitești și cronologia represiunii din penitenciarul argeșean, o secțiune specială fiind dedicată sibienilor care au trecut prin fenomenul de reeducare. De asemenea, vizitatorii au avut la dispoziție o zonă amenajată unde au putut împărtăși gândurile și impresiile lor.
Mii de vizitatori – localnici, turiști din țară și din străinătate – au avut ocazia să descopere poveștile foștilor deținuți politic și să înțeleagă brutalitatea regimului de reeducare. Informațiile oferite au fost completate de un fragment din documentarul „Demascarea”, subtitrat în engleză, precum și de documentarul „Supraviețuitorii Experimentului Pitești”.
Destine sfâșiate: sibieni care au îndurat ororile Închisorii Pitești
Printre sibienii care au îndurat ororile Închisorii Pitești s-a numărat și Marcel Armeanu, născut în 1924, în Agnita. La vârsta de 24 de ani, pe când era student la Facultatea de Filozofie și membru activ al organizației Frățiile de Cruce, a fost condamnat de Tribunalul Militar Sibiu la trei ani de închisoare corecțională pentru uneltire. În timpul detenției, el a trecut prin penitenciarele Jilava, Pitești și Gherla. În 1959 a fost din nou arestat, de această dată la cererea Regiunii M.A.I. Stalin, sub aceeași acuzație de uneltire, și a petrecut cinci ani în Penitenciarul Codlea.
Nicolae Borchine, născut în 1927, tot în Agnita, a fost condamnat, la vârsta de 22 de ani, de Tribunalul Militar Cluj la 10 ani de temniță grea pentru uneltire, deoarece găzduise un legionar. Student la Facultatea de Medicină din Cluj în momentul condamnării, a fost încarcerat în penitenciarele Jilava, Pitești, Gherla, Târgu Ocna, Aiud și Oradea, iar ulterior a fost trimis în Coloniile de Muncă de la Periprava și Culmea. A fost eliberat abia în 1961, după 12 ani de detenție.
Ioan Cărăbulea, originar din Sibiu, a fost condamnat în 1949 de Tribunalul Militar Cluj la 10 ani de temniță grea pentru apartenența la o organizație studențească anticomunistă. La momentul condamnării avea 23 de ani. A fost încarcerat în penitenciarele Jilava, Pitești, Aiud, precum și în Colonia de muncă Valea Neagră. Și-a ispășit pedeapsa și a fost eliberat în 1955. Din dosarele sale nu reiese o apartenență politică explicită.
Dionisie Macarei, născut în 1924 la Mediaș, a fost condamnat în 1948 de Tribunalul Militar București la patru ani de temniță grea pentru implicarea într-o organizație legionară. Student la Facultatea de Medicină Veterinară, acesta a fost închis în Penitenciarul Pitești, fiind ulterior transferat în Coloniile de Muncă Valea Neagră și Capul Midia. A fost eliberat în 1952.
„Puteai fi foarte ușor acuzat de apartenență la o anumită grupare politică“
Între 1949 și 1951, peste 600 de studenți au fost supuși unor torturi inumane în Închisoarea Pitești, sub un regim de reeducare brutal care s-a extins și în alte penitenciare începând cu primăvara anului 1950. Alte câteva sute de deținuți politic au îndurat, de asemenea, aceste atrocități. „Cei mai mulți, într-adevăr, au fost în Închisoarea Pitești în perioada studenției, fie pentru apartenența la Frățiile de Cruce, fie la centre studențești legionare. Dar, cum am spus, alții au ajuns, în diferite împrejurări, să fie închiși fără să aibă vreo legătură sau simpatie pentru extrema dreaptă. În acea perioadă, foarte ușor puteai fi acuzat de apartenență la o anumită grupare politică”, a mai explicat pentru „Weekend Adevărul” inițiatoarea expoziției, Andreea Corca, studentă a Școlii de Vară „Fenomenul Pitești” și muzeograf la Muzeul Național Brukenthal.
Ea a recunoscut că, din păcate, se cunosc prea puține informații despre sibienii deținuți politic, încarcerați în temuta închisoare. Unele detalii provin din fișele matricole penale, în timp ce în alte cazuri informațiile au fost obținute din discuțiile cu familiile sau urmașii acestora: „De exemplu, despre Octavian Tomuță se știe că a supraviețuit Închisorii Pitești pentru că Petru Cojocaru, cred, îl menționează la un moment dat în memoriile sale, spunând că s-au întâlnit prin anii ’90. În rest, avem foarte puține informații despre ceilalți”.
Fiecare familie cu drama unui deținut
De asemenea, curatoarea proiectului expozițional a mai menționat: „Cercetarea actuală ne-a arătat că și Fenomenul Pitești, ca mai toate fenomenele istorice, are și o dimensiune locală. Și când ne referim, spre exemplu, la Al Doilea Război Mondial, ar trebui să privim evenimentul inclusiv prin prisma înaintașilor noștri. La fel și în cazul foștilor deținuți politic. Este imposibil, dacă nu chiar în familia noastră, în localitatea noastră de apartenență, să nu fi existat măcar un deținut politic în perioada comunistă. Și asta ne dezvăluie amploarea represiunii generalizate a regimului comunist care a încercat să lovească în orice dușman, fie el real sau imaginar”.
Alături de istoricul Lucian Vasile, cercetător asociat al Memorialului Închisoarea Pitești, ea a discutat în cadrul unor întâlniri cu publicul, organizate în acest proiect expozițional, despre impactul Fenomenului Pitești și despre memoria acestor victime, contribuind astfel la o înțelegere mai profundă a acestui capitol dureros din istoria neagră a României. În cadrul tururilor, la care au participat și mulți elevi ai școlilor din Sibiu, s-a vorbit și despre alți deținuți politic încarcerați la Pitești. Printre ei s-a aflat și Gheorghe Calciu Dumitreasa, Eugen Țurcanu, Mihai Buracu, Dumitru Cojocaru, Ilie Drăgan, Alexandru Dorobanțu, Eugen Munteanu, Nicolae Neamțu, Gheorghe Rădoiu.
În prezent nu mai există supraviețuitori sibieni ai acestui fenomen, au precizat reprezentanții Muzeului Național Brukenthal Sibiu.
La nivel național, potrivit fondatoarei Maria Axinte a Memorialului Închisoarea Pitești, „cel mai mare și cel mai intensiv program de spălare a creierului prin tortură din blocul comunist”, dintre miile de oameni care au trecut prin Experimentul Pitești, astăzi „mai sunt în viață mai puțin de zece”.
Se încarcă comentariile...
