7 decembrie: Ziua în care s-a născut generalul Henri Mathias Berthelot, un mare prieten al poporului român
0În ziua de 7 martie 1861 s-a născut generalul francez Henri Mathias Berthelot, unul din cele mai importante personaje din istoria României de la început de secol XX. Tot pe 7 martie, în 1941, Japonia lansează atacul de la Pearl Harbor.
1786: Se naște contesa Maria Walewska, iubita lui Napoleon Bonaparte
Născută pe 7 decembrie 1786, în orașul Łowicz, Polonia, Maria Walewska a fost contesă de Ornano, iubita lui Napoleon I cu care a avut un fiu, pe Alexandre Colonna-Walewski.
La vârsta de 18 ani, Maria Łączyńska s-a căsătorit cu contele Anastasius Walewski care avea vârsta de 70 de ani și cu care va avea un fiu născut în anul 1805.
Doi ani mai târziu, contesa îl întâlnește la un bal în Varșovia pe Napoleon, însă îi respinge încercările de apropiere ale acestuia.
Sub presiunea patrioților polonezi și cu încuviințarea soțului ei acceptă să devină amanta lui Napoleon, însoțindu-l 7 ani și fiind numită de soldați „soția poloneză”.
Când rămâne însărcinată, Napoleon divorțează de prima lui soție Josefina. Din motive politice însă nu poate să se căsătorească cu o metresă, de acea se va căsători cu Marie Louise fiica împăratului Austriei.
Fiul pe care-l va naște contesa, Alexandre Colonna-Walewski, va deveni ministru de externe în timpul domniei lui Napoleon al III-lea, nepotul lui Napoleon I.
Maria Walewska a dorit să-l viziteze pe împărat aflat în exil pe insula Sf. Elena, Napoleon însă refuză să o primească.
Contesa a murit pe 11 decembrie 1817, la Paris.
1834: Corabia Marița, prima navă sub pavilion românesc, a plecat în primul voiaj în afara granițelor țării
Velierul tip bric Mariţa, prima navă sub pavilion românesc, cu o capacitate de 115 tone, a fost lansat la apă în septembrie 1834, la Giurgiu.
Construită din „materialuri româneşti“, nava a fost botezată cu numele Domniţei Mariţa, soţia Principelui Gheorghe Bibescu, potrivit volumului „O flotă pierdută“, scris de Corina Apostoleanu şi Constantin Cumpănă.
Mariţa a plecat în primul voiaj în afara graniţelor ţării pe 7 decembrie 1834, pe ruta Sulina – Constantinopol, comandant fiind Ioan Cristescu.
Corabia era încărcată cu 300 kilograme de grâu. Din păcate, a fost grav avariată, trecând prin două furtuni, ultima la întoarcerea în ţară, când echipajul a fost nevoit să arunce încărcătura (butii de vin) peste bord.
La 5 iunie 1835, cu velele rupte, Mariţa a ajuns în ţară. Voiajul ei a avut însă un puternic răsunet în ţară.
1861: S-a născut generalul Henri Berthelot, şeful Misiunii Militare Franceze în România
Născut în comuna Feurs din Franța, pe 7 decembrie 1861, Henri Berthelot a fost un general al armatei franceze. În Primul Război Mondial a fost șef de stat major al comandantului suprem al trupelor franceze pe Frontul de Vest, mareșalul Joseph Joffre.
În a doua parte a războiului, începând cu luna octombrie 1916 a fost detașat în România, ca șef al Misiunii Militare Franceze.
Datorită conducerii Misiunii Militare Franceze, cea care în iarna anilor 1916/1917 a insuflat încredere şi a contribuit la refacerea armatei române, generalul Henri Berthelot - Tata Bertelău” sau „Burtălău”, cum era numit cu prietenie de către soldaţii români care nu îi puteau pronunţa numele - a rămas în istoria României ca un mare prieten al poporului român.
Unii dintre contemporanii săi l-a descris drept „… o namilă de om, atât de înalt încât nu se băga de seamă cât de gros era şi atât de gros încât înălţimea sa părea mai mică decât era în realitate. […] Era înzestrat cu o memorie fenomenală şi cu o judecată rece. Muncitor, era de o meticulozitate deosebită şi cerea preciziune în toate”.
Armata română a primit 199 de avioane de luptă şi de recunoaştere, 2.700 de mitraliere, 1,37 milioane de grenade, 220.000 de puşti, 100 de milioane de cartuşe, două milioane de obuze de artilerie, precum şi alte materiale de război de strictă necesitate.
A fost decorat cu cele mai înalte distincţii ale statului român, a fost declarat cetăţean de onoare al României şi a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
După război a îndeplinit diferite funcții de guvernator militar al unor departamente din Franța. A murit la 29 ianuarie 1931 de artrită.
1941: Marina Imperială a Japoniei a lansat atacul de la Pearl Harbour
Atacul de la Pearl Harbor (sau Operațiunea Hawaii, cum a fost numită de către Statul Major Imperial japonez) a fost un atac militar, dat prin surprindere, din partea Marinei Imperiale Japoneze împotriva bazei navale de la Pearl Harbor, Hawaii, în dimineața zilei de duminică, 7 decembrie 1941.
Ca rezultat, Statele Unite ale Americii au intrat în al Doilea Război Mondial.
Intenția acestui atac preventiv a fost să nu permită flotei pacifice americane să influențeze războiul din sud-estul Asiei pe care Japonia intenționa să-l poarte împotriva Marii Britanii, a Olandei și a Statelor Unite ale Americii.
Operațiunea a constat din două valuri de atac aerian, la care au participat 353 de avioane[6], lansate de pe 6 nave portavion.
Ca rezultat al atacului, 4 cuirasate au fost scufundate (două fiind ulterior ridicate, reparate și trimise în luptă spre sfârșitul războiului), iar alte 4 au fost avariate. Japonezii au distrus și 3 crucișătoare, 3 distrugătoare, 1 puitor de mine, 188 de avioane, au omorât 2.402 persoane și au rănit 1.282 de persoane.
Pierderile suferite de partea japoneză au fost minimale: 29 de avioane doborâte, 4 mini-submarine scufundate, 65 de persoane omorâte sau rănite.
1972: Echipajul misiunii Apollo 17 a realizat fotografia „The Blue Marble”
„The Blue Marble” este o fotografie a Pământului realizată pe 7 decembrie 1972 de Harrison Schmitt la bordul navei spațiale Apollo 17, în drum spre Lună.
Privită de la aproximativ 29.400 km (18.300 mile) de suprafața Pământului, o versiune decupată și rotită a devenit una dintre cele mai reproduse imagini din istorie.
2001: UE a decis ridicarea vizelor pentru românii care doresc să călătorească în spațiul Schengen
Pe 7 decembrie 2001, Consiliul Miniştrilor de Justiţie şi Interne ai UE au decis ridicarea vizelor pentru cetăţenii români care trec granita unui stat UE.
Astfel, de pe 1 ianuarie 2002 ai putut să ieşi din ţară, fără viză. Însă, doar în statele UE, nu şi în spaţiul Schengen.
În prezent, România face parte pe deplin din spațiul Schengen.
Spațiul Schengen permite unui număr de peste 450 de milioane de persoane să călătorească liber între țările membre fără a fi supuse controalelor la frontieră.
În fiecare zi, aproximativ 3,5 milioane de persoane trec frontierele interne pentru a munci sau a studia sau pentru a-și vizita familia și prietenii, iar aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o țară Schengen și lucrează în alta.
Se estimează că europenii efectuează anual 1,25 miliarde de călătorii în interiorul spațiului Schengen, ceea ce aduce de asemenea beneficii considerabile turismului și sectorului cultural.
Se încarcă comentariile...
