De la Stefan cel Mare si Sfant la Fane

Anul 2004 a fost inchinat lui Stefan cel Mare si Sfant. De aici si pana la a lega o droaie de asa-zise evenimente de memoria domnitorului Moldovei nu a fost decat un pas. Expozitii in care erau

Anul 2004 a fost inchinat lui Stefan cel Mare si Sfant. De aici si pana la a lega o droaie de asa-zise evenimente de memoria domnitorului Moldovei nu a fost decat un pas. Expozitii in care erau preaslavite meritele si realizarile lui Stefan, aducerea sabiei acestuia de la Istanbul, din Palatul Topkapi, la Muzeul National de Arta din Bucuresti, festivitatile de la Manastirea Putna, montarea piesei "Apus de Soare" la Teatrul National din Bucuresti, anuntata cu surle si trambite si platita regeste - toate au poleit, o data in plus, imaginea domnitorului. Stefan a fost ctitor de biserici, aparator de pamant romanesc, conducator de osti - calitati ce il pot incadra in categoria superoamenilor, dar si foarte om, una dintre cele mai cunoscute parti umanizante ale domnitorului fiind dragostea pentru femei. Chiar daca despre ea s-a soptit mai mult pe la colturi, pentru ca nu se potriveste prea bine, pentru urechile rusinoase, cu "marele si sfantul", aceasta latura a existat, insa romanii - natie pudica prin definitie - au incercat sa ingroape segmentul lumesc al existentei lui. Asta poate si pentru ca la noi functioneaza zicerea "despre morti numai de bine" si nu se cade sa mai deranjam memoria celui disparut. Exista insa la Bucuresti, pe strada Mihai Eminescu 105 -107, cativa metri patrati in care Stefan este adus pe pamant. Cu umor - unii ar spune cu cinism -, in expozitia "F.A.Q. about Steve the Great", deschisa la sfarsitul anului trecut la Galeria H'Art, artistii expozanti fiind: Alina Buga, Suzana Dan, Dumitru Gorzo, Sabina Spatariu si Tara van Neudorf. Exista in lucrarile artistilor toate simbolurile legate de imaginea lui Stefan, atat cele religioase, cat si insemnele puterii, insa acestea sunt amestecate cu trimiteri sexuale explicite sau puse in contexte demitizante. Faceti un efort si inchipuiti-va bustul lui Stefan cel Mare cu sani proeminenti, machiat, cu unghiile facute, cu coroana stralucitoare pe cap, asezat pe jos si continuat, prin culoare, de un cal. Acestei imagini ii este alaturata o cruce multicolora din rahat (comestibil) si trei cutiute in care sunt expuse mulaje ale sfantului deget de la mana stanga a domnitorului - trimitere clara la ideea de moaste. Mai este si o privata, nu "in fundul curtii", cum se spune la tara, ci chiar la intrare, in partea dreapta. In "constructia alba", veti gasi alaturate doua deschideri rosii, in forma de inimioara, iar tavanul este rezervat simbolurilor. Care se plimba nestingherite si prin tablouri, unde Stefan ajunge Fane sau "the Fane", unde vestitele pungi cu aur se transforma in pungi cu $, unde este aratat "Romanian way of love". Ca si cum spatiul galeriei ar fi singurul in care s-ar putea face o operatie de desacralizare. Expozitia poate fi considerata o pledoarie pentru dezinhibare, insa si o blasfemie la adresa simbolurilor si valorilor nationale. Alaturarea unui mare domnitor pe care biserica ortodoxa l-a declarat sfant cu simboluri sexuale si mostre de argou poate fi scandalizatoare si de prost gust. Oricum, expozitia nu lasa publicul indiferent. Iar pentru a vedea daca ce au creat cei cinci artisti este mai degraba aruncare in aer a tabuurilor, incercare de a soca cu orice pret sau blasfemie ar fi bine sa mergeti la Galeria H'Art.