Biblioteca de pe CD şi eroismul lecturii

Dacă ne lăsăm pradă apocaliptitei momentului, lehamitei, sictirului aporetic sau resemnării acide - caracteristici care domină sever destule segmente ale lumii culturale - sigur că nu vom

Dacă ne lăsăm pradă apocaliptitei momentului, lehamitei, sictirului aporetic sau resemnării acide - caracteristici care domină sever destule segmente ale lumii culturale - sigur că nu vom acorda literaturii decât un viitor sumbru. Invazia internetului, demodarea cărţii ca obiect, voga nebună a imaginii şi domnia urâtului în desacralizarea, dezumanizarea şi decerebrarea generală, cultul dizarmoniei, mania relativismului ş.a.m.d. sunt doar câteva elemente contextuale care condamnă la închisoare pe viaţă lectura, educaţia, credinţa şi morala.

Numai că, dacă ne uităm cu înţelepciune înapoi, observăm că în toate marile epoci de tranziţie, de estuar în care se adună toate deşeurile, situaţia artelor, a spiritului în general, a fost aceeaşi: de traversare a unor pustiuri, a unor probe iniţiatice. Perioade întunecate, dezabuzate, aiuritoare, când tradiţia este atacată, provocată, alterată, demonizată într-atâta, încât pare dizolvată. În fapt, camuflat în profan - ca să vorbim în termeni eliadeşti -, deghizat în fel şi chip, sacrul îşi urmează netulburat legile şi căile. Aşa cum şezătoarea de altădată a devenit lectură cu public, aşa cum corespondenţa cu sigiliu de ceară sau timbru lipit cu limba se face acum pe mail, aşa cum bibliotecile somptuoase s-au transformat într-un simplu raft cu CD-uri, cartea va ceda întrucâtva lecturii de imagini pe ecran, biroul bătrânesc din lemn de nuc sau de cireş va ceda locul laptopului, stiloul va ceda în faţa dictafonului etc.

Literatura se face tot mai mult pe reţetar, procustianizată de corectitudinea politică, determinată excesiv de aşteptările şi comenzile editoriale, ca şi de combinaţiile marketingului. Dar marile valori şi, eventual, înnoirile spectaculoase vor veni tot de la individualităţi, de la cei aleşi care, fatalmente, sfidează masificarea, la fel cum cititul pe computer nu va ajunge niciodată să elimine actul erotic al pătrunderii într-o carte. Temele majore vor fi aceleaşi, ca şi foamea de suflet, bovarismul, exotismul, nevoia de Personaj, de basm şi fabulă. Religiozitatea se va accentua în consecinţa minoritarismului de azi, ca şi paseismul. Cam la 30-35 de ani vor fi întoarceri la "the good old time". În locul minimalismului, sincretismului postmodern şi deprimismului care domină acum Occidentul literar cred că vor fi preluări (şi prelucrări) masive din marele roman de secol 19, iar brasajele tematice şi infuzia de sânge (literar) proaspăt, provenit din organismele culturale încă pline de resurse (Estul european, Asia etc.) - vezi voga de acum a unor Orhan Pamuk sau Haruki Murakami - vor fi, ca întotdeauna, benefice.

Dan C. Mihăilescu,
critic literar