Clubbing în vremea crizei
0
Recesiunea nu se simte în cluburi, mai ales în Capitală. Tinerii găsesc metode pentru a face rost de bani pentru distracţie, pe care o consideră esenţială de statutul lor. Deşi suntem în plină criză, barurile, discotecile şi restaurantele de peste tot sunt pline la fiecare sfârşit de săptămână.
Cei cu dare de mână îi umplu de bani în continuare pe patronii cluburilor „de fiţe", ca şi cum recesiunea nici nu ar exista. „Nu ducem lipsă de clienţi, din contră. Numărul tinerilor care ne trec pragul e din ce în ce mai mare, mai ales de când s-au închis terasele. E adevărat că noi ne-am păstrat preţurile mici", spune Matt Highley, patronul unui club din Centrul Istoric al Capitalei. Clienţii mai puţin avuţi, pentru a reduce din cheltuieli, încep însă seara acasă, unde beau îndeajuns, iar abia când se ameţesc bine pleacă în club.
Sorin (31 de ani), din Bucureşti, face parte din categoria celor care preferă să înceapă distracţia în compania prietenilor. Aproape în fiecare seară de vineri sau de sâmbătă, garsoniera sa din cartierul Militari, în care locuieşte cu prietena lui, Alexandra, devine neîncăpătoare. Înainte de a ieşi în oraş, prietenii lui îşi dau întâlnire la el acasă, unde se găteşte, se bea şi se ascultă muzică.
„Aşa intrăm în ritm şi plecăm bine dispuşi. Ne întâlnim destul de devreme, pe la 20.00, mâncăm ceva. Mai tot timpul găteşte Florin, specialistul nostru în gastronomie. Câteodată se descurcă cu ce am prin frigider, dar de obicei facem nişte mici cumpărături. Îi primesc la mine pentru că nu am probeme cu vecinii dacă dau muzica mai tare şi pentru că mă ajută toţi la curăţenie înainte să plecăm din casă", povesteşte tânărul.
Vin şi tărie acasă, bere în discotecă
De câte ori merg la cumpărături, prietenii lui trec şi pe la crama de lângă scara blocului, de unde cumpără vin. „De obicei roşu, sec. Foarte bun", îl laudă Sorin. „Luăm câţiva litri de vin şi bem la masă. După ce mâncăm, mai bem ceva tare şi pe la miezul nopţii plecăm de-acasă, deja ameţiţi. În club mai bem câte-o bere-două şi ne ajunge", povesteşte bucureşteanul.
Toată distracţia îi costă aproximativ 50 de lei de fiecare, „cu tot cu taxi", precizează Sorin. El mai spune că niciunul dintre amicii lui nu stă foarte rău cu banii, dar că preferă să-i cheltuiască mai chibzuit. „Dacă am merge în oraş şi am face ceva asemănător, adică dacă mâncăm la o cârciumă şi bem vin pe săturate şi dacă mai bem şi în club o sticlă de votcă, spre exemplu, şi câteva beri, cred că am cheltui mai mult de 150 de lei de fiecare. Aşa că preferăm să facem acelaşi lucru, dar să scoatem din buzunar mai puţini bani, nu să-i îmbogăţim pe patronii de cluburi, care au adaos comercial de 300%, mai ales cei din Centrul Istoric, locul în care obişnuim să ieşim", a mai explicat Sorin.
Specialiştii spun că acest fenomen poate fi pus pe seama crizei financiare, dar şi pe saturaţia faţă de societatea consumatoare. „Tendinţa ar putea fi cauzată şi de faptul că paleta mare de oportunităţi de distracţie ar putea să scadă calitatea socială a relaţiilor. Adică, o distracţie într-un club plin cu oameni necunoscuţi poate fi mai puţin atractivă decât una alături de prieteni apropiaţi", explică sociologul Mircea Kivu.
„Vreau să mă simt bine, nu contează preţul"
Există însă şi o categorie de tineri care, spre deosebire de grupul din care face parte Sorin, „nu se uită la bani" atunci când vine vorba de distracţie. Din această categorie fac parte „băieţii de bani gata", care petrec pe banii părinţilor, şi tinerii care câştigă foarte bine şi nu au responsabilităţi prea mari. Aceştia frecventează cluburile „de fiţe" din Capitală, în conturile cărora lasă sute sau chiar mii de euro în fiecare sfârşit de săptămână.
Unul dintre tinerii neatinşi de criză este George (27 de ani), din Bucureşti, de profesie avocat. El spune că distracţia de calitate nu are preţ. „Ies o dată sau de două ori pe săptămână şi atunci chiar vreau să mă relaxez, să mă simt bine. Nu contează prea mult cât plătesc pentru asta", susţine tânărul. Astfel, George ajunge să cheltuiască câteodată, într-un singur weekend, chiar şi echivalentul a două salarii medii pe economie, adică aproximativ 3.000 de lei.
Îşi consolidează relaţiile profesionale
Pe lângă faptul că îl relaxează, George spune că apariţia în locuri recunoscute pentru clientela selectă îi garantează şi un anume statut. „Toate cunoştinţele mele ies în cluburi ca Fratelli, Bonton, Bamboo, aşa că eu nu pot să mă duc în Centrul Vechi pentru că mă uită lumea. În plus, aici vin persoane de care mă leagă şi unele aspecte profesionale. Ne întâlnim, mai stăm de vorbă la un pahar de ceva şi discutăm diferit faţă de cum vorbim la o întâlnire de afaceri", explică bucureşteanul.
„Un pahar de ceva" costă aproximativ 30-50 de lei, dar ca să nu bei lângă bar, ci la o masă, trebuie să scoţi din buzunar câteva sute de lei, consumaţia obligatorie. „Cea mai ieftină e sticla de votcă, la 400 de lei, dar cu energizantul, cu sucurile, ajungi la mai mult. La asta se adaugă taxiul şi masa la restaurant de dinainte să ajung în club", explică tânărul, subliniind că preţul este mic dacă distracţia e mare.
Cum să faci economie
Pentru cei care vor să se bucure de o seară în oraş, dar vor să nu cheltuiască foarte mulţi bani, specialiştii de la clubplanet.com au câteva sfaturi.
- Vă puteţi pregăti să ieşiţi în oraş în timp ce beţi ceva împreună cu prietenii.
- Plecaţi în oraş cu transportul în comun, astfel economisiţi banii de taxi pentru plecarea din club.
- Nu scoateţi de la bancomat mai mult decât aveţi nevoie, „pentru orice eventualitate", pentru că, după câteva pahare, îi veţi cheltui pe toţi.
- Preţurile din baruri sunt foarte variate. Dacă vă place berea, consumaţi la draft, pentru că e mai ieftină, iar votca casei, mai accesibilă decât mărcile consacrate, are acelaşi efect.
Comentariu: Alfred Bulai, sociolog
Consumul ostentativ, marcator al prestigiului
Nu trebuie să uităm că recesiunea nu afectează pe toată lumea şi nici în egală măsură. Sunt multe persoane care fac bani pe timp de criză. Apoi să nu uităm că, în general, o parte dintre oamenii care merg în zona aceasta de consum, foarte scumpă, de regulă nu vine dintr-un mediu sărac. În mintea unora dintre copiii de bani gata, este foarte important să-şi facă apariţia în astfel de locuri. Acest consum ostentativ este un marcator al prestigiului. Aşa au fost crescuţi. Nu întâmplător este vorba de persoane în buzunarul cărora părinţii contribuie cu sume importante de bani. Aşa vedem tineri de 20 de ani cu maşini de 80.000 de euro fericiţi că au intrat cu ele într-un stâlp. Este şi categoria celor cu un nivel de educaţie scăzut, fără ocupaţie, dar, desigur, nu putem să generalizăm.
Alţii vor să fie văzuţi în acest gen de locuri deşi nu au neapărat resurse, la fel cum tinerele domnişoare merg la mallurile mai scumpe doar ca să le vadă lumea, nu pentru că ar cumpăra ceva. Pe vremuri, o persoană se plimba prin centru pentru a marca importanţa, prestigiul pe care îl are. Acum merg în cluburi de fiţe. Ideea e ca tinerii să fie prezenţi acolo, să spună „am fost nu ştiu pe unde", „am văzut nu ştiu pe cine", „am stat la două mese de nu ştiu ce vedetă", pot chiar şi inventa o discuţie. Iar unii patroni preferă să aibă şi astfel de clienţi, care consumă mai puţin, pentru că un loc aglomerat atrage şi alţi clienţi. Dacă e gol, nu mai vine lumea.
"Cluburile vor fi mereu pline pentru că majoritatea clienţilor nu sunt influenţaţi de criză. Tinerii de acum vor deveni adulţi, dar vor veni alţii în locul lor."
Se încarcă comentariile...
