Turism de ocazie. Cum arată Vârful lui Roman–Horezu, stațiunea montană prin care fluieră vântul VIDEO
0În 2005, Horezu a fost inclus în categoria stațiunilor de interes local grație Satului de vacanță din Vârful lui Roman. În 2021, Capitala Ceramicii Populare Tradiționale a devenit stațiune de interes național. Cu toate acestea, funcționează doar sezonier.
Pe culmile golașe ale Munților Căpățânii, la aproximativ 15 de km depărtare de Horezu - Vâlcea și 55 km rutieri de Rânca - Gorj este liniște, prea multă liniște pentru o stațiune montană de interes național, la început de primăvară. La fel a fost mai toată iarna, cu lacătele puse pe unitățile de cazare.
După ce ani la rând, locul a fost efectiv luat cu asalt de către turiștii dornici să meargă la munte aproape de casă, acum a intrat într-un con de umbră. Acum pare un loc părăsit, cu construcții noi și arhitectură pestriță.
Anomalie - stațiune de schi închisă iarna
Horezu este a cincea și cea mai recentă dintre stațiunile de interes național din județul Vâlcea care numără la acest capitol și alte șase stațiuni de interes local. Zona, însă, este mult prea departe de ce se preconiza a fi la începuturile sale.
Povestea stațiunii a demarat prin anii 2000, când se spera ca pe fonduri europene să fie puse bazele turismului montan în Munții Căpățânii pe alte criterii decât se dezvoltase până atunci Rânca, stațiunea gorjeană aflată la vest de Vârful lui Roman, la nici 30 de kilometri depărtare în linie dreaptă.
Adică se dorea evitarea greșelilor administrative, începându-se dezvoltarea cu utilitățile și mai apoi cu infrastructura turistică. Culmile golașe au fost parcelate în peste 1.000 de loturi și oferite celor interesați cu condiția să construiască pensiuni, cabane, case de vacanță, hoteluri etc.. Doar că, după aproape două decenii, așa cum se poate observa și cu ochiul liber (VEZI GALERIA FOTO VIDEO), nu s-a construit nici pe sfert față de potențial.
Cât despre utilități, abia la finele anului trecut ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunța că a semnat contractul de finanțare pentru extinderea rețelei electrice de distribuție în zona Vârful lui Roman – Izvoarele Pleșei. Contractul prevede acordarea unui ajutor de stat de peste 37,4 milioane de lei din cele 57,8 milioane necesare. Despre canalizare, asfalt, apă curentă, gaze, nici nu se poate vorbi.
Cert este că birocrația excesivă, lipsa de viziune, investițiile fără noimă și greșelile de proiectare au transformat o inițiativă excelentă într-o uriașă risipă de bani.
Domeniul schiabil de lux, un vis
O perioadă, Vârful lui Roman s-a bucurat de interes, ba chiar s-a încercat aici înființarea unui domeniu schiabil și s-a vorbit despre construirea unor hoteluri de cinci stele, despre nenumărate investiții străine...
Se urmărea ca zona să fie transformată într-o stațiune de schi de lux, cu 50 km de pârtii și chiar se pomenea despre un campus universitar, spa, casino. Se plănuia să fie al doilea domeniu schiabil din Vâlcea, după Transalpina-Voineasa – pârtiile cu cea mai frumoasă priveliște din țară.
Practic, în 2018, chiar s-a inaugurat o pârtie, la cota 1.600 de metri, în lungime de aproximativ 700 de metri și lățime de 50 de metri. S-a montat o linie de teleschi și s-au adus primele tunuri de zăpadă. Și pentru că energia electrică lipsea, s-au montat și generatoare electrice și panouri solare. Se preconiza ca, în maximum trei ani, să se deschisă încă cinci pârtii în lungime totală de peste trei kilometri, care să ajungă până la cota 2.100 de metri. Se planificase ca resortul să fie unit cu ceea ce comuna vecină, Vaideeni, intenționa să construiască pe Vârful Ursu.
Ba chiar se visa la ziua în care Vârful lui Roman, Vârful lui Ursu, Rânca și Transalpina Voineasa, să devină un tot unitar, de-o parte și de alta a munților Căpățânii - Parâng - Lotrului - Latoriței.
Doar că nimic din toate acestea nu s-a mai întâmplat, ba mai mult totul a fost sistat, activitatea suspendată și lucrările abandonate. Dezvoltatorul a plecat când a realizat că iese pe pierdere. Autoritățile publice locale nu au putut oferi vreo scuză.
Axa peste munte
Au rămas doar promisiunile aleșilor, printre care cea mai recentă vizează construirea unei legături peste munte. De curând, administrația județeană a anunțat că a dat startul demersurilor pentru preluarea căii de acces în stațiune, impracticabilă de multe ori iarna și transformarea sa în drum județean, în vederea reabilitării și modernizării zonei și a creării unei axe nord – sud: Malaia – Vârful lui Roman – Horezu Vâlcea. Malaia se află pe Valea Lotrului și DN7A, drumul care leagă Valea Oltului de Defileul Jiului, dar și de domeniul schiabil Transalpina Voineasa, precum și de cea mai înaltă șosea montană din țara noastră - Transalpina.
O altă promisiune prevede ca din această primăvară să mai fie montată o instalație pe cablu, în prelungirea celei existente, dar chiar și așa, schiorii mai au de așteptat, după cum a recunoscut chiar șeful administrației publice locale care a susținut și că acest lucru nu va fi posibil decât atunci când infrastructura turistică va fi suficient de dezvoltată. Până atunci, doar săniușul este posibil în zonă.
La fel de adevărat este și că trei - patru ani la rând, în vârful muntelui, se creau adevărate ambuteiaje, până când lumea a înțeles că în afară de peisaje, de posibilitatea de a rămâne blocat iarna, ori de zecile de cabane, vile și pensiuni care funcționează sezonier și doar pe bază de rezervare, locul nu oferă mai nimic. Nici măcar un spațiu în care să servești o cafea sau un sendviș, ca să te bucuri liniștit de superba panoramă.
Pustiu și zăpadă, la început de primăvară. Viscolul fluieră a pagubă...
La început de primăvară 2024, am găsit unitățile de cazare închise și nici țipenie de om. Aproape nimeni nu se mai încumetă să urce la munte, în sezonul rece, pe drumul forestier, care prezintă o anomalie pe aproximativ doi kilometri, spre intrare în stațiune, este asfaltat. Restul este drum de pământ.
Deseori turiștii se plâng starea proastă a acestei căi de acces care pornește din satul Romanii de Sus și trece pe lângă o Păstrăvăria Romani. Ca să ajungi aici, trebuie însă să părăsești drumul național DN67, Râmnicu Vâlcea - Târgu Jiu, și să alegi traseul care duce spre Mănăstirea Hurezi inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO.
Înainte de sfântul lăcaș, drumul se bifurcă. Iarna, după cum recunosc și chiar atrag atenția proprietarii de pensiuni, sus la munte nu se poate urca și uneori nici când cad precipitații bogate, decât cu mașină cu tracțiune integrală, iar în sezonul rece cu lanțuri antiderapante. Și în restul anului, cunoscătorii nu le recomandă șoferilor cu autoturisme cu garda joasă, ori cu cauciucuri de stradă să se aventureze în această zonă, din cauza pietrelor extrem de ascuțite de pe tronson.
La început de primăvară, drumul s-a prezentat acceptabil, doar porțiunea asfaltată fiind acoperită de zăpadă. La fel cum a fost și o parte dintre drumurile din stațiune, iar o altă parte acoperită cu nămol, rezultat în urma topirii zăpezii.
Nici la Mănăstirea Vârful lui Roman, probabil lăcașul de cult aflat la cea mai mare altitudine din țara noastră (cota 1.700 m), n-am dat peste nimeni, deși era deschisă. Ulterior, aveam să aflăm că de întregul complex, ridicat în urmă mai bine de un deceniu, mai are grijă doar preotul care slujește în biserică.
O comunitate de călugărițe a locuit la mănăstire doar în primii ani, apoi acestea au plecat alungate de iernile cumplite și de traiul mult prea greu din vârf de munte.
În urmă cu trei ani, la final de martie, la Vârful lui Roman nămeții depășeau 2,5 metri înălțime. Iarna lui 2020 - 2021 a fost de altfel cea mai bogată în precipitații din ultimii ani.
Acum, însă, stațiunea părea pustie, acoperită parțial de zăpadă.
Cu toate acestea, pentru perioada sărbătorilor pascale, care includ și ziua de 1 Mai în acest an, nu mai există nici o disponibilitate de cazare în vârful muntelui pe platforma Booking, ceea ce înseamnă că toate unitățile de cazare vor fi pline.
Se încarcă comentariile...
