Obiective turistice din Neamţ unice în ţară. Ce puteți vedea la Muzeul Vivant de la Agapia şi la Muzeul Cucuteni FOTO
0Câteva obiective turistice din Neamţ sunt unice în ţară, două dintre ele fiind Muzeul Vivant de la Agapia sau Muzeul Cucuteni de la Piatra Neamţ.
Prin Neamţ, dincolo de atracţii renumite şi des căutate, an de an, de cei care poposesc prin ţinut - muntele Ceahlău, mănăstirile din munţii Stânişoarei (Văratec, Agapia, Secu, Sihăstria, Sihla, Neamţ, Războieni), Cheile Bicazului, Cetatea Neamţ, lacul de acumulare de la Bicaz sau Rezervaţia de zimbri „Dragoş Vodă“, sunt şi altele ce merită văzute.
Este vorba despre aşezăminte unicat în România, pe lângă cele două precizate mai figurând Muzeul „Alexandru Vlahuţă“, tot de la Agapia, Muzeul „Veronica Micle“ de la Târgu Neamţ sau Muzeul „Nicolae Popa“, de la Târpeşti. Iar cei care le calcă pragul, se pot întoarce în timp, fiindu-le prezentate crâmpeie din vremuri trecute.
Cât despre Muzeul Vivant de la Agapia, el prezintă aspecte ale veţii monahale dintr-un sat mănăstiresc, cu toată simplitatea ei, credinţa şi austeritatea traiului de aici. Este amenajat într-o casă foarte veche, care a fost locuită încontinuu trei secole, la vreo 200 de metri de intrarea în mănăstirea a cărei biserică a fost pictată de Nicolae Grigorescu.
„Este un proiect de pionierat în ţară, pentru că aplică un concept nou al muzeologiei, acela de muzeu viu, care se deschide spre vizitator şi-l implică. Pe lângă casa monahală deschisă integral spre vizitare, mai există atelierele vivante din interior - cel de ţesut şi broderie, cel de olărit şi cel de brutărie -, dar şi o casă a oaspeţilor“, arăta Eva Giosanu, de la Complexul Muzeal Naţional Moldova.
Edificiul există de zece ani, fiind inaugurat în august 2013. Casa în care este amenajat datează din secolele XVII-XVIII şi are ziduri de piatră, de un metru grosime, la parter fiind două chilii şi un chilier - cămară şi o magazie. Cum o gospodărie presupunea şi existenţa unui război de ţesut, muzeul este împodobit cu covoare de lână, unele vechi de secole.
Muzeul Vivant cuprinde are mai multe ateliere de meşteşuguri tradiţionale: de ţesut, cu vârtelniţă, fus, suveică şi ramele folosite la realizarea de icoane brodate, de olărit, de brutărie şi de patiserie. Iar turiştii pot asista la demonstraţii practice, între eleşi de brutărit. De aceste meşteşuguri tradiţionale sunt atraşi şi fascinaţi mai ales vizitatorii străini.
Iată ce declara mitropolitul Teofan: „Nu veţi găsi în muzeu aur şi argint, nu veţi găsi nestemate în sensul clasic al cuvântului, ci veţi găsi lucruri obişnuite, care însă făceau parte din sufletul acestui neam. Mă bucur că există acest loc, dar mai ales mă bucur că el există, într-o formă restrânsă, şi în anumite chilii monahale actuale, de aici sau din alte mănăstiri, constituind locuri neatinse de arta chiciului“.
Soborul zeiţelor, de la Muzeul Cucuteni, expus în Statele Unite, la Chicago
Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni a fost inaugurat pe 24 iunie 2005, de Zile oraşului Piatra Neamţ, în preajma aniversării a 120 de ani de la descoperirea staţiunii eponime a culturii menţionate şi a 70 de ani de la înfiinţarea Muzeului de Istorie şi Arheologie. E singurul din România dedicat în întregime uneia dintre cele mai sclipitoare dintre civilizaţiile Europei preistorice.
Este găzduit într-un imobil impozant, realizat între 1928-1930, declarat monument istoric, care a fost mulţi ani sediul filialei Băncii Naţionale a României. Reprezintă îndeplinirea dezideratului mai multor generaţii de arheologi şi o recunoaştere a eforturilor depuse timp de peste 70 de ani pentru cercetarea şi valorificarea patrimoniului cucutenian.
De la înfiinţare, aici au fost organizate numeroase manifestări cultural-ştiinţifice interne şi internaţionale - sesiuni, colocvii, simpozioane, conferinţe. În cadrul muzeului îşi desfăşoară activitatea o instituţie unică la nivel naţional, destinată exclusiv cercetării culturii preistorice, Centrul Internaţional de Cercetare a Culturii Cucuteni.
În cadrul muzeului sunt spectaculoase artefacte aparţinând Complexului Cultural Precucuteni - Cucuteni - Tripolie, cea mai importantă civilizaţie preistorică europeană. Sunt valorificate obiecte tridimensionale, aparţinând tuturor fazelor şi etapelor de evoluţie, în subsol fiind un mare depozit de piese arheologice, precum şi laboratorul de restaurare-conservare.
Un exponat unicat este Soborul Zeiţelor, tezaur care a stat aproape 7.000 de ani sub pământ, fiind găsit în 1981, la Poduri. E format din 15 statuete mari, pictate cu roşu, 13 tronuri de lut ars şi alte şase mai mici, nepictate.
Toate statuetele sunt în poziţie şezândă şi reprezintă femei. Se spune că religia comunităţilor cucuteniene presupunea rituri şi ritualuri exact definite, dominante fiind zeităţile antropomorfe feminine, legate de fertilitate şi fecunditate.
În prezent, Soborul Zeiţelor şi Tezaurul de la Rădeni (vase vechi realizate din aur) au ajuns în SUA. Cele două artefacte milenare de la Complexul Muzeal Neamţ sunt expuse în cadrul expoziţiei „Primii Regi ai Europei“, manifestare internaţională organizată, în perioada 31 martie 2023 - 28 ianuarie 2024, la Field Museum of Natural History Chicago.
Se încarcă comentariile...
