Efectul Moș Crăciun. Cum a redus extinderea turismului spațiile verzi din Laponia

Turismul în creștere a transformat tot mai mult Laponia, iar extinderea construcțiilor a afectat ecosistemul fragil și spațiile verzi care altădată erau intacte.

Laponia a devenit cunoscută în folclor drept casa lui Moș Crăciun FOTO Arhivă

Anul trecut, peste 700.000 de oameni au venit în această regiune. Această cifră este cu 160% mai mare față de acum 30 de ani, scrie The Guardian.

Ascensiunea turismului lasă o amprentă semnificativă asupra mediului din Laponia. O analiză arată că, în zonele turistice din Laponia finlandeză, suprafețe verzi echivalente cu Parcul Herăstrău din Capitală au fost transformate în scopuri turistice în cei cinci ani până în 2023.

Dezvoltările includ case de vacanță, pârtii de schi și o experiență de realitate virtuală destinată turiștilor care au ratat spectacolul luminilor nordice, oferindu-le o a doua șansă de a vedea aurora boreală.

Deși unele extinderi sunt de amploare mai mare, multe sunt dezvoltări mici, „în șirag”, compuse din una sau două case de vacanță. Însă toate își lasă amprenta asupra peisajelor imaculate ale regiunii. The Guardian estimează că 15% dintre dezvoltările din Laponia au fost legate de turism, procentul urcând la circa jumătate în principalele centre turistice.

Laponia, cea mai mare și mai nordică regiune a Finlandei, a devenit cunoscută drept căminul lui Moș Crăciun în anii 1920, iar în anii ’90, capitala sa mică, Rovaniemi (65.000 de locuitori), s-a autoproclamat orașul natal al lui Moș Crăciun. Pe parcursul anului, iar mai ales în noiembrie și decembrie, orașul primește un număr de turiști de multe ori mai mare decât populația sa.

La Rovaniemi, case de vacanță pentru turiști au fost construite pe spații verzi care erau odinioară parcuri sau păduri. Alte dezvoltări includ un parc acvatic, o agenție de turism, un parc pentru reni, o facilitate pentru câini husky și o extindere a satului existent al lui Moș Crăciun.

Dincolo de oraș, în popularele stațiuni de schi Levi, Ylläs și Saariselkä, extinderea turismului a înghițit cel puțin 430.000 de metri pătrați de peisaj natural din 2018. Mai la nord, Utsjoki Arctic Resort a fost construit într-o zonă desemnată de importanță națională. Proprietarul complexului, Juhani „Jussi” Eiramo, a fost solicitat pentru comentarii, dar a refuzat.

Primăvara trecută, consiliul municipal din Inari a aprobat 227 de loturi pentru cabane de-a lungul țărmului Lacului Inari din Laponia, într-unul dintre cele mai izolate colțuri ale Europei. Aceste terenuri sunt situate în păduri bătrâne, unde comunitățile indigene sámi practică de generații păstoritul de reni.

Ecologiștii și activiștii culturali spun că expansiunea rapidă a turismului într-un ecosistem fragil provoacă pagube ecologice ireparabile, contribuie la pierderea biodiversității și reprezintă o amenințare pentru patrimoniul cultural unic al populației sámi, dintre care unii practică încă păstoritul semi-nomad al renilor în regiune, care se întinde pe zone vaste din nordul Norvegiei, Suediei, Finlandei și Peninsulei Kola din Rusia.

Într-o regiune atât de vastă ca Laponia, care acoperă jumătate din Finlanda, această ciupire treptată din peisaj de către turism – echivalentă cu 180 de terenuri de fotbal – poate părea nesemnificativă. Totuși, „alături de exploatările forestiere și minerit, dezvoltarea activităților recreative, cum ar fi schiul, reprezintă principalele amenințări cu care se confruntă în prezent ultimele zone sălbatice ale Europei”, avertizează Steve Carver, profesor de reîmpădurire și știința zonelor sălbatice la Universitatea din Leeds.