Video Drumurile care duc în sălbăticia Munților Șureanu. Cum ajungi în locurile uimitoare din parcul natural
0Toamna, ținutul cetăților dacice, cuprins în Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina din vestul Românie, capătă o înfățișare spectaculoasă. Frumusețile rezervației se dezvăluie la capătul celor cinci drumuri spectaculoase.
Rezervația din Munții Șureanu (video - zona Luncani Cioclovina) se întinde pe mai mult de 38.000 de hectare, iar pădurile domină cea mai mare parte a priveliștilor sale, ocupând peste două treimi din suprafața parcului.
Odată cu răcirea vremii, până la căderea frunzelor, codrii de fag și mesteacăn se împodobesc în culorile galben - purpurii, amestecate cu nuanțele verzi ale pădurilor de conifere.
Pe acest teritoriu vast de munte, mai puțin de 2.000 de oameni trăiesc în satele și cătunele comunelor Pui, Orăștioara de Sus și Boșorod din Hunedoara.
Atracții turistice în Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina
Cele mai multe așezări par uitate de vremuri. Mici localități înființate cu secole în urmă de pădurari și crescători de animale, ca Urșici, Cioclovina sau Târsa și-au păstrat înfățișarea patriarhală.
Satele arhaice ocupă culmile din Munții Șureanu, de la înălțimea cărora se dezvăluie panorama întregului masiv, cuprinsă la orizont de crestele Retezatului și Parângului.
În locuri mai puțin umblate în trecut, căutate în ultimii ani de tot mai mulți drumeți, cătunele și sălașele pitorești ca Ponorici, Chicera Izvorului sau Fundătura Ponorului sunt animate de puținii crescători de animale rămași aici.
Spre deosebire de alte zone montane din România, traseele de drumeție din Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina rămân accesibile călătorilor indiferent de anotimp.
Pe teritoriul parcului național se află cetățile dacice Sarmizegetusa Regia, Costești, Blidaru și Piatra Roșie, situri UNESCO, dar și alte așezări dacice mai puțin cunoscute. Tot aici se găsesc marile castre de marș înființate de romani pe culmile care înconjoară Sarmizegetusa Regia.
Zeci de peșteri pot fi explorate pe teritoriul parcului. Peştera Cioclovina, cea mai faimoasă dintre ele, se află într-un perete de stâncă de la marginea cătunului Cioclovina, în apropiere de cetatea dacică Piatra Roșie (video).
La fel de spectaculoasă, dar mai puțin accesibilă, este Peştera Şura Mare (comuna Pui), cu o „poartă” înaltă de peste 30 de metri, iat cea mai accesibilă dintre peșteri, vizitabilă, este Peștera Bolii, din vecinătatea orașelor Petrila și Petroșani.
Cele cinci drumuri principale de acces în rezervație
Cinci rute principale pot fi folosite de turiști pentru a ajunge cu mașina până la Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina și pe teritoriul rezervației. Localitățile Boșorod, Costești, Pui, Baru și Bănița sunt locuri de acces în rezervație.
„Principalele puncte de acces sunt: de pe DN 7, din Orăştie spre Costeşti (principalul punct de acces spre majoritatea cetăţilor dacice din Munții Orăştiei); de pe DN 66 / E79 din Călan spre comuna Boşorod (punct de acces îndeosebi pentru Complexul carstic Ponorici-Cioclovina și cetatea dacică Piatra Roșie prin Luncani - video Adevărul) sau spre Costeşti prin Ocolişu Mic; din Pui (spre canionul Șura Mare, locul fosilifer Ohaba Ponor și ponorul Fundătura prin Ponor); din Baru spre Valea Streiului; din Băniţa (îndeosebi pentru Peştera Bolii)”, informează reprezentanții parcului național.
Alte drumuri secundare, unele forestiere, urcă pe Platoul Luncanilor (prin Târsa și Urșici) ori spre cătunele din ținutul momârlanilor (zona Băniței).
Starea drumurilor spre monumentele rezervației
Cel mai popular drum spre Parcul natural Grădiștea Muncelului Cioclovina este șoseaua Orăștie - Costești - Sarmizegetusa Regia (Drumul Județean 705 A), cu o lungime de circa 40 de kilometri.
Șoseaua leagă Valea Mureșului de ținutul cetăților dacice din Munții Șureanu, fiind preferată de turiști datorită apropierii de Autostrada A1, cu nodurile rutiere de la Orăștie și Simeria Veche.
Traseul începe din Orăștie și urcă pe valea Grădiștii până la marginea satului Costești, locul de unde turiștii își pot continua drumul pe jos spre cetățile dacice Costești și Blidaru.
Din Costești, drumul se afundă în valea adâncă a Grădiștii pe sectorul Costești – Sarmizegetusa Regia, de 18 kilometri, modernizat în perioada 2014 – 2015, tot cu fonduri europene.
În prezent, sectorul de circa 20 de kilometri dintre Orăștie și Costești se află în șantier, urmând să fie modernizat. În afara cetăților dacice, ramificații ale drumului județean duc spre alte atracții ale Munților Șureanu: Platoul Vârtoapelor, Platoul Luncanilor, vârful Godeanu.
Drumul spre Peștera Cioclovina
Drumul județean 668 este a doua cale de acces populară pentru turiști, care intră pe teritoriul parcului. Drumul începe din orașul Călan, aflat pe valea Streiului, la 10 kilometri de Hunedoara și traversează valea pârâului Luncani, prin satele comunei Boșorod, pe o distanță de aproximativ 25 de kilometri până în apropiere de Peștera Cioclovina (video).
În prezent, drumul este asfaltat până la ieșirea din satul Boșorod și se află în șantier pentru a fi modernizat pe sectorul Boșorod - Luncani. Ultimii cinci kilometri ai drumului sunt de pământ și piatră, dar sunt accesibili cu autoturismul.
Pe acest traseu, turiștii pot ajunge la Peștera Cioclovina, la cetatea dacică Piatra Roșie, în satele arhaice Urșici și Cioclovina, la poalele Vârfului Țafla. De la Cioclovina, amatorii de drumeții pot urca în lunca Ponorici, una dintre atracțiile parcului natural.
Drumul spre Fundătura Ponorului
Din Țara Hațegului, traversată de Drumul Național 66, trei drumuri urcă din valea Streiului spre locurile spectaculoase din Munții Șureanu.
Unul dintre ele pornește de la marginea comunei Pui, spre Fundătura Ponorului, aflată la circa 15 kilometri de centrul localității (video).
„Drumul spre Fundătura Ponorului este destul de dificil pe ultimii kilometri începând din comuna Pui, fiind un drum de munte, practicabil în mare parte doar cu mașinile de teren”, spune Lucian Ignat, un fotograf din Hunedoara, care a vizitat recent Fundătura Ponorului (video).
Acest drum trece prin apropierea Peșterii Șura Mare (video), unul dintre monumentele naturii de pe teritoriul rezervației.
Drumul spre izvoarele Streiului
O cale ferată forestieră a funcționat până la începutul anilor ´70 pe valea Streiului (video), pornind din satul Baru spre izvoarele râului legendar, aflate în ținutul cetăților dacice din munții Șureanu, la capătul unui traseu de peste 20 de kilometri.
În locul căii ferate de pe cursul inferior al Streiului a rămas un drum forestier care traversează pădurea pe la poalele mai multor culmi de peste 1.000 de metri altitudine. Mai multe peșteri și faimoasele cascade ale Șipotului pot fi vizitate pe acest traseu, unde apele au modelat relieful calcaros, creând formațiuni uimitoare.
Călătorii care își continuă drumul spre izvoarele Streiului traversează mai multe lunci mici, folosite de localnici ca fânețe, din care se desprind poteci spre sălașele și stânele din munții Paltinu, Bulzu, Teiu Lung, Porumbeii.
Alte drumuri forestiere care se intersectează cu drumul de pa valea Streiului urcă spre platourile aflate la peste 1.000 de metri ale munților Șureanu, din care continuă trasele turistice spre Poiana Omului, Sarmizegetusa Regia, Fundătura Ponorului sau Peștera Cioclovina.
Din Cheile Băniței în Munții Șureanu
Cea mai sudică poartă de intrare în Parcul natural Grădiștea Muncelului Cioclovina se află în zona Băniței (video), unde cetatea dacică Bănița și Peștera Bolii sunt principalele atracții turistice. Trecătorile Bănița și Merișor leagă Țara Hațegului de orașele din Valea Jiului, aflate la poalele Munților Parâng, Retezat și Vulcan.
Drumul spre Peștera Bolii începe din DN 66 Hațeg Petroșani, iar intrarea se află la circa un kilometru de drumul național. Rezervația Cheile Băniței se află și ea în Parcul Natural Grădiștea Muncelui Cioclovina, în apropierea Peșterii Bolii.
În apropiere de Cheile Băniței, turiștii mai pot vizita Turnul medieval de la Crivadia și Cheile Crivadiei. De asemenea, pot urca pe potecile și drumurile forestiere din Munții Șureanu, spre izvoarele Streiului, ori spre Munții Retezat pe traseele care pornesc din zona localității Pui. În apropiere, se află orașele din Valea Jiului și satele comunelor Baru, Pui și Bănița.
Se încarcă comentariile...
