Defileul Jiului, drumul strategic din munți transformat într-o șosea de poveste VIDEO
0Modernizat în ultimii ani, Drumul Național 66 care traversează Defileul Jiului a devenit una dintre cele mai atractive rute din România (video). Mănăstirea Lainici din Gorj, locurile istorice și frumusețea văii adânci și prăpăstioase a Jiului atrag mii de turiști.
Cele două „brațe” ale râului Jiu, Jiul de est – cu izvoarele la poalele Șureanului și Parângului – și Jiul de vest – izvorât din Retezatul Mic se unesc la Livezeni (Petroșani), înainte ca apele Jiului să străbată cea mai spectaculoasă porțiune a traseului său de aproape 350 de kilometri, de la izvoare până la vărsarea în Dunăre.
Șoseaua din inima Carpaților
Defileul Jiului începe de marginea municipiului Petroșani din Hunedoara, unde apele și-au făcut loc prin valea adâncă a munților și continuă pe un traseu sinuos, de peste 30 de kilometri spre sudul României, până la intrarea în orașul Bumbești Jiu, din județul Gorj.
De-a lungul timpului, Defileul Jiului a reprezentat o cale de comunicație vitală pentru locuitorii aflați de-o parte și de cealaltă a Munților Carpați, în Ardeal și ținuturile Olteniei, chiar dacă drumul prin munți a fost adesea extrem de primejdios. În ultimele două secole, oamenii au făcut eforturi mari pentru a „îmblânzi” forțele naturii din Defileul Jiului.
Stâncile de pe marginea drumului care urmează cursul Jiului au fost dăltuite și dinamitate, iar versanții au fost cimentați, străpunși de tuneluri și acoperiți cu plase în nenumărate locuri, pentru a diminua pericolul prăbușirilor pietrelor și pentru a face loc șoselei și căii ferate.
Căderile de bolovani și arbori, unele de la aproape 200 de metri deasupra șoselei, au continuat să se manifeste frecvent și să facă victime - cea mai recentă, în toamna anului 2022 -, iar riscul accidentelor nu a putut fi îndepărtat complet.
În ultimii cinci ani, lucrările de modernizare din Defileul Jiului, pe Drumul Național 66, au reconfigurat traseul spectaculos al rutei din munți și au făcut-o mai accesibilă și mai sigură.
Podurile și podețele au fost reabilitate, versanții au fost armați cu plase de oțel în zonele vulnerabile, pe toată lungimea șoselei au fost montate parapete metalice pentru a reduce riscul ca mașinile să ajungă în râu, unele zone de curbe au fost lărgite după ce constructorii au fost nevoiți să dinamiteze porțiuni din munți, au fost construite poduri noi, renunțându-se la unele construcții nesigure.
Șoseaua din Defileul Jiului a devenit mai atractivă pentru turiști, iar pe lângă traseul ei spectaculos prin munți, le oferă călătorilor și câteva repere istorice.
Mănăstirea Lainici, locul de pelerinaj din Defileul Jiului
Cel mai căutat loc de pe Defileul Jiului este Mănăstirea Lainici din Hunedoara (video), clădită și pictată în urmă cu două secole, în prezent una dintre puținele așezări omenești de pe traseul din munți.
La fel ca și în alte zone de munte, cum sunt văile adânci și crestele ascuțite ale Retezatului, în Defileul Jiului, oamenii nu au putut găsi locuri prielnice pentru a-și întemeia sate și locuințe.
Vara, aproape în fiecare zi, Mănăstirea Lainici este aglomerată de turiști. În urmă cu doi ani, din nevoia de fluidiza traficul în zonă și de a lărgi spațiile pentru parcare, zona din fața mănăstirii a fost reamenajată. Versanții au fost dinamitați, iar un pod, un sens giratoriu și o parcare pentru mașini și autobuze au fost construite în ultimii ani în fața locului de pelerinaj.
Locul unde a fost răpus generalul Ioan Dragalina
În vecinătatea mănăstirii, un monument ridicat în 1927 contribuie la cunoașterea istoriei tulburătoare a Defileului Jiului. Crucea de piatră a fost ridicată în 1927, în memoria generalului român Ioan Dragalina (1860 - 1916), răpus de o rafală de gloanțe în luptele din Defileul Jiului, din Primul Război Mondial.
În toamna anului 1916, la scurt timp după intrarea României în război, Defileul Jiului a fost locul unor bătălii crâncene între ostaşii români şi armatele austro-ungară şi germană.
„Ca un zid imens se ridicau Munţii Vulcan (lăţime orizontală de 5-6 kilometri), din valea adâncă a Jiului românesc (altitudine 1.000 de metri), spre coama înălţimii, aflată la 1.700 de metri. Trecătoarea Surduc propriu-zisă (spărtura Jiului prin munţi) nu putea fi în niciun caz, cucerită pe front. Îngustimea defileului, care nu avea spaţiu decât abia pentru curgerea râului şi pentru şoseaua săpată artificial în stânci, ca şi inaccesibilitatea versanţilor foarte abrupţi de ambele părţi, împiedicau succesul unei operaţiuni pe front. Şoseaua nu putea fi cucerită decât prin învăluirea coamei Munţilor Vulcan pe la Vest şi Est”, scria generalul de infanterie Erich von Falkenhayn, în „Campania Armatei a 9-a germane împotriva românilor şi ruşilor 1916 – 1917”.
Românii au cedat în cele din urmă ofensivei germane prin trecătoarea Carpaţilor, iar generalul Ioan Dragalina s-a numărat printre victimele războiului.
În dimineaţa zilei de 12 octombrie 1916, în chiar a doua zi după ce fusese numit la conducerea Armatei I, generalul împreună cu doi ofiţeri şi cu şoferul maşinii sale se aflau în recunoaştere, în primele linii, trecând podul din apropierea Mănăstirii Lainici.
La întoarcerea de la mănăstire, pe pod, maşina a fost cuprinsă într-un schimb de focuri. Vehiculul a trecut în viteză pe pod prin ploaia de gloanţe, dar generalul a fost rănit de două gloanţe în braţul stâng şi în omoplat. Rănile i s-au infectat şi chiar dacă braţul i-a fost amputat, câteva săptămâni mai târziu, în 9 noiembrie 1916, Dragalina a murit.
Spre sfârşitul lunii octombrie 1916, prin Defileul Jiului au trecut 60.000 de oameni şi 30.000 de cai de cavalerie sub tirurile românilor, care însă nu au putut bloca înaintarea germanilor şi austro-ungarilor.
Mănăstirea Lainici fusese transformată atunci într-un grajd pentru cavaleria austro-ungară, iar mormintele sale au fost devastate, potrivit istoricilor vremii. După război, viața monahală a fost reluată la mănăstire, însă regimul comunist a desființat-o din nou, pentru câteva decenii.
Vămile din Defileul Jiului
Până în 1918, un loc din Defileul Jiului a fost graniţă între Transilvania aflată în Imperiul Austro-Ungar şi România. În urma fostului hotar din Pasul Surduc a mai rămas o clădire veche de peste un secol, abandonată pe marginea şoselei Petroşani – Târgu Jiu, între versanţii abrupţi tăiaţi de râul Jiu.
Timp de mai multe decenii, de la mijlocul secolului al XIX-lea, când a fost construită şoseaua prin Defileul Jiului, clădirea, în faţa căreia se întindeau barierele păzite de grăniceri, marca locul de intrare în Defileul Jiului şi în ţinuturile României.
În timpul Primului Război Mondial, aici s-au dat lupte crâncene între armatele române şi cele germane şi austro-ungare. Un general german descria în memoriile sale, cât de greu îi era armatei sale să înainteze prin Defileul Jiului, apărat de români.
Până în 1918, la intrarea în Defileul Jiului dinspre Petroșani, se afla vama dintre Transilvania aflată în Imperiul Austro-Ungar şi România. În urma fostului hotar din Pasul Surduc a mai rămas o clădire veche de peste un secol, abandonată pe marginea şoselei.
Şapte kilometri mai jos pe cursul Jiului, o altă clădire părăsită a fost folosită din 1867 până în 1918, ca sediu al Oficiului Vamal dintre Regat şi Transilvania. După 1918, construcţia din vecinătatea Mănăstirii Lainici a devenit loc de cazare pentru muncitorii care au lucrat la construirea căii ferate din Defileul Jiului. Apoi, ruinele sale au rămas un loc de popas.
Calea ferată din Defileul Jiului
Defileul Jiului este traversat de una dintre cele mai spectaculoase căi ferate din România, calea ferată Petroșani – Bumbești Jiu. Construcţia căii ferate din Defileul Jiului a început în anul 1924, după o așteptare de jumătate de secol de la primele inițiative de realizare a acesteia, dar a fost de mai multe ori oprită, până în anul 1948 data finalizării ei.
Cei 33 de kilometri ai căii ferate din Defileul Jiului cuprind 43 tuneluri, 15 bolţi de susţinere din beton, 109 poduri, 2,5 kilometri ziduri de sprijin şi aproximativ trei milioane metri pătraţi de terasamente.
Calea ferată din Defileul Jiului și drumul național traversează Parcul Naţional Defileul Jiului, pe sub versanţi abrupţi şi stâncoşi. Parcul este acoperit în proporţie de peste 80 la sută de păduri de fag, în care trăiesc numeroase specii de animale, rar deranjate de prezența omului, datorită zonei greu accesibile.
Se încarcă comentariile...
