Video Amfiteatrul roman cu o înfățișare fantezistă, căpătată după doi ani de restaurare. Va fi redeschis turiștilor VIDEO
0Doi ani au trecut de la începerea restaurării amfiteatrului antic din Ulpia Traiana Sarmizegetusa (video). Lucrările au ajuns la final, iar în această toamnă, monumentul va fi redeschis publicului, pe care îl va primi cu o înfățișare complet schimbată.
Noile tribune metalice, cu bănci de lemn, și scena rotundă din mijlocul amfiteatrului, amenajate recent, îi oferă monumentului antic din fosta colonie romană o înfățișare fantezistă.
Așezarea civilă antică din Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost inclusă recent în patrimoniul mondial cultural UNESCO, care cuprinde siturile romane de frontierele (Limesul) provinciei Dacia.
Cei care vizitează județul Hunedoara vor avea, din toamna acestui an, încă un motiv să se îndrepte spre Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Cel mai important monument al fostului oraș al Daciei romane va fi redeschis turiștilor.
Amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, dotat cu tribune metalice
Amfiteatrul antic din Ulpia Traiana Sarmizegetusa Regia se află în șantier din vara anului 2022. De atunci monumentul a fost închis publicului, pe durata lucrărilor de restaurare, estimate la 17 milioane de lei.
Acestea trebuiau finalizate până în decembrie 2023, însă investiția finanțată din fonduri europene a demarat cu întârziere, astfel că a fost „fazată”, iar lucrările nefinalizate anul trecut au putut fi continuate și în 2024, tot cu finanțare europeană, prin Programul Regional Vest 2021-2027.
Investiția trebuie finalizată până la sfârșitul anului 2024, însă reprezentanții Consiliului Județean Hunedoara, instituția care a lansat proiectul de restaurare, susțin că amfiteatrul roman ar putea fi redeschis mai devreme publicului.
„Lucrările sunt la final, iar probabil în luna septembrie ele vor fi încheiate”, spune Costel Avram, administratorul public al județului Hunedoara.
Amfiteatrul construit în primii ani ai secolului al doilea, odată cu înființarea coloniei romane Ulpia Traiana Sarmizegetusa, a fost restaurat și dotat cu tribune metalice și din lemn, care vor putea găzdui până la 500 de spectatori.
Proiectul a vizat atât reabilitarea monumentului antic, dar și amenajarea sa pentru a putea găzdui evenimente artistice și culturale. O mică scenă a fost amplasată în arenă, iar tribunele sunt acoperite parțial cu gradene de lemn, pe structuri metalice, care pot fi detașate.
Soluția acoperirii tribunelor cu structurile ușoare a fost aleasă de proiectanți în defavoarea propunerii de reconstituire din piatră și marmură a unor componente din tribune - a doua variantă fiind considerată mai dăunătoare monumentului.
„S-a propus realizarea de gradene pe câteva sectoare ale laturilor sudice și nordice, din structură metalică zincată, independentă de structura istorică, sprijinită pe dale de beton prefabricat așezate pe pat de pământ și susținute de stâlpi care să asigure panta arenei romane. Așadar, gradenele noi nu vor fi reconstruite pe structura istorică existentă și vor fi amplasate doar spre interiorul amfiteatrului. Extragerea acestora se va putea realiza fără a produce daune asupra monumentului istoric, fiind astfel o intervenție reversibilă”, arăta Consiliul Județean Hunedoara.
Casetele dintre zidurile amfiteatrului au fost umplute cu pământ, acoperit cu vegetație, iar monumentul a fost refăcut unde a suferit distrugeri în ultimele decenii. De asemenea, mortarele de zidărie cu care a fost restaurat în anii ‘60, dar care potrivit specialiștilor, nu s-au dovedit o soluție viabilă pentru amfiteatru, degradându-se cu timpul, au fost înlocuite.
Amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost descoperit în secolul al XIX-lea, iar de-a lungul timpului a trecut prin mai multe etape de cercetare, restaurare și conservare, cele mai ample fiind derulate în anii ’60.
Doar patru amfiteatre antice au fost identificate în fostele așezări romane de pe teritoriul României, celelalte trei fiind descoperite la Vețel (Hunedoara), Porolissum din apropiere de Zalău (Sălaj) și Drobeta Turnu Severin (Mehedinți).
Amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa se numără printre marile monumente ale fostei capitale a Daciei romane.
Alături de numeroasele temple antice, era reperul fostei colonii destinate veteranilor din armatele romane, un oraș înfloritor în secolul al doilea, al cărui ruine se află la 15 kilometri de orașul Hațeg din Hunedoara, accesibile de pe șoseaua Hațeg - Caransebeș.
Forul lui Traian intră în șantier
Până la sfârșitul anului 2024, un alt monument important din Ulpia Traiana Sarmizegetusa va intra în șantier, potrivit Consiliului Județean Hunedoara. Forul lui Traian, sau „forum vetus“, amplasat în centrul coloniei Ulpia Traiana Sarmizegetusa, va fi restaurat.
„Construit iniţial din lemn, el a fost refăcut în piatră încă în timpul domniei lui Traian, dobândind un caracter monumental. Decoraţia sa exalta victoria recentă asupra dacilor. În faţa intrării se găsea altarul (groma), ridicat cu ocazia fondării coloniei şi întemeierii provinciei, întregul spaţiu căpătând astfel un statut sacru, încărcat cu o mare valoare simbolică”, informa Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.
Investiția finanțată prin Programul Național de Redresare și Reziliență se ridică la aproximativ două milioane de euro și va trebui realizată în 28 de luni de la data semnării contractului, respectiv din luna iunie 2023.
Proiectul cuprinde lucrări de cercetare arheologică, inventariere, conservare, restaurare și reabilitare a monumentelor din Forul lui Traian.
„Vor fi restaurate fragmentele de zidărie ale zidului porticului (inclusiv fragmentele de trepte și cele două fragmente de coloane) și cele păstrate la nord de acesta (proportic), fragmentele păstrate ale fundațiilor celor două fântâni amplasate lateral propylonului, fragmentele de emplecton ale postamentelor coloanelor din dreapta ale propylonului, porțiunea păstrată a decumanusului și canalul de sub acesta, groma și treptele tetrapylonului. Vor fi reconstruite coloanele propylon. Proiectul mai propune amenajări exterioare, acoperiri, elemente prezentare și de accesibilizare; Realizarea unei aplicații prin care să se prezinte reconstituirea virtuală a forului”, se arată în documentația investiției.
În Antichitate, Forul lui Traian din Sarmizegetusa ocupa circa un hectar și era înconjurat de o colonadă (porticus), fiind flancat de o mare sală pentru reuniuni și judecăţi (basilica) și ămpodobit cu elemente arhitectonice din marmură, aduse de la cariera de la Bucova, aflată în vecinătate, de cealaltă parte a trecătorii Porțile de Fier ale Transilvaniei, în județul Caraș-Severin.
Se încarcă comentariile...
