Precursorii mașinilor off-road din România. Ce calități aveau primele automobile de teren și după ce model au fost făcute
0În urmă cu 68 de ani, lua naștere primul autoturism off-road construit pe teritoriul României. Era vorba despre legendarul IMS sau Aro M461, o variantă îmbunătățită a unui autoturism militar rusesc. A făcut furori inclusiv în America de Sud.
La sfârșitul lunii august a anului 1957 ieșea pe poarta fostei fabrici de elice de la Câmpulung Muscel prima mașină fabricată în România capabilă să înfrunte noroaiele, zăpada și pantele abrupte. Era un off-road românesc de inspirație americană, dar pe filieră sovietică. Destul de complicat , dar cât se poate de adevărat. Modelul purta numele de IMS 57, suferind de-a lungul anilor multiple îmbunătățiri. În cele din urmă a ajuns o adevărată legendă a automobilisticii românești, o mașină fiabilă, care te ajuta să-ți faci treaba indiferent de condiții și care a ajuns și vedetă internațională.
Industria multilateral dezvoltată de la Muscel: de la celuloză și hârtie la cutii de viteze
Povestea legendarului IMS începe, de fapt, cu industrializarea musceleană. În anul 1885, la Câmpulung Muscel, funcționa o fabrică de celuloză și hârtie. Producția de celuloză s-a oprit odată cu intrarea României în cel de-Al Doilea Război Mondial sau mai degrabă în perioada premergătoare de pregătire a echipementelor militare pentru Operațiunea Barbarossa. Fabrica și-a schimbat imediat profilul iar halele în care se producea hârtia au servit pentru realizarea de componente pentru avioanele de vânătoare. Mai precis, elice și mitraliere pentru avioanele IAR 80, montate la Brașov. După război, fabrica de la Câmpulung Muscel și-a demonstrat din nou puterea de adaptare.
De la elice a trecut la motociclete, în 1953. Rușii au impus închiderea tuturor fabricilor românești care au produs armament în cel de-Al Doilea Război Mondial. Muscelenii, pentru a supraviețui, au renunțat și la producția de motociclete. Au trecut la ceva mai inofensiv: lacăte. Având un spațiu industrial generos pentru aceea vreme, cu numeroase spații de ateliere, vechea fabrică a fost utilizată mai ales de ruși pentru reparația mașinilor militare ale Armatei Roșii. Așa că mecanicii de la IMS (Întreprinderea Metalurgică de Stat), cum a fost redenumită uzina, au început să repare și mai apoi să producă cutii de viteze și alte componente pentru GAZ-69, mașina de teren militară a Armatei Roșii. Nu în ultimul rând, producția a fost extinsă pentru aprovizionarea cu piese de schimb a tuturor sovromurilor (societăți sovieto-române prin care statul român era efectiv jefuit). A fost însă o experiență foarte benefică pentru oamenii din fabrică.
Primul autoturism „off road” produs în România, creat după un Willys rusificat
După plecarea tuturor soldaților ruși de pe teritoriul României și dizolvarea sovromurilor, IMS Câmpulung Muscel s-a gândit să abordeze un proiect îndrăzneț. Dacă tot au făcut componente pentru Gaz-ul rusesc, au ales sa producă și ei o mașină utilitară, necesară în procesul „ reconstruire socialistă” a României. Modelul după care s-au inspirat a fost GAZ-69, o mașină militară rusească, un automobil off-road creat de Grigoriy Vasserman, un proiectant și inginer rus de origine evreiască. GAZ-69 trebuia să înlocuiască mai vechiul GAZ-67B, „jeep-ul” sovietic care a dus tot greul celui de-Al Doilea Război Mondial pe frontul de est. Noul GAZ-69 era la rândul său inspirat de la celebrul model american Willys MB, jeep-ul clasic american din timpul războiului.
Mașinile americane au ajuns în Rusia donate de armata americană pentru a susține efortul de război pe frontul de est. Rușii s-au inspirat de la ele și, cu modificările de rigoare, au realizat propriile modele, precum GAZ-69. Acest autoturism avea un motor derivat din cel Molotov, cu șase cilindrii (un motor american Dodge-luat cu licență de ruși), dar mai mic, de 2100 de centrimetri cubi și 65 de cai putere. Deși nu avea mulți cai, cuplul era mare iar mașina își făcea bine treaba. Atingea o viteză de până la 100 de kilometri la oră. Inspirându-se de la GAZ-69 (și implicit de la Willys), inginerii musceleni au făcut îmbunătățiri și au realizat IMS-57, primul „off-road” produs în România. Denumirea mașinii vine de la numele fabricii Intreprinderea Metalurgică de Stat, iar 57 de la anul în care a fost produsă. Era o adevărată bijuterie. Caroserie era rezistentă și semăna ca design cu cea a GAZ-ului. Mașina era în două uși și în partea din spate era acoperit cu prelată. Avea un motor de 3260 de centimetri cubi, deci mai mare decât cel de pe GAZ-69, și 50 de cai putere la 2800 de rotații pe minut. Viteza maximă era de 80 de kilometri la oră. Consumul de carburant era consistent, 24 de litri la suta de kilometrii.
IMS-57 avea ștergătoarele de parbriz manuale. Parbrizul era din două bucăți iar pasagerii stăteau pe o banchetă. Interesant este faptul că deși cutia de viteze, caroseria sau șasiul sunt identice cu cele ale automobilului rusesc GAZ 69, motorul este de inspirație Ford. IMS 57 pornea cu ajutorul demarorului (un dispozitiv folosit pentru punerea în funcțiune a unui motor, la IMS 57 cu ajutorul unei pedale situată în centrul podelei din zona pedalieră). Era o mașină ideală pentru perioada de început a industrializării și a colectivizării cu drumuri înfundate, șantiere și teren accidentat. Avea și spații de depozitare suficient de încăpătoare. IMS 57 a fost clar un deschizător de drumuri. După doi ani, în 1959, apare modelul IMS-59.
IMS-59 era o variantă îmbunătățită. Avea mai mulți cai putere, 56. Viteza maximă crescuse la 90 de kilometri la oră, iar ștergătorul de parbriz deja era electric. Au existat și variante cu patru uși, dar și tip camionetă cu bena descoperită. IMS-ul a început să cucerească publicul. Mai ales pe cei care trebuiau să străbată drumuri proaste sau nomeclaturiștii care se delectau cu vânătoare și pescuitul. IMS-ul fost preferatul activiștilor de partid când era vorba de recreeere. Era solid și nu te lăsa baltă prin noroaie. Până în 1963, numărul de mașini produse și vândute a trecut de 3200.
O legendă automobilistică românească
În anul 1964, a început producția celui mai de succes model IMS. Este vorba despre M461. Acest model semăna cu predecesorul, dar era mult îmbunătățit. Proiectarea sa a început în 1961 cu teste susținute, mai ales că modelele anterioare aveau ceva probleme la sistemele de direcție. S-au făcut mii de teste, inclusiv s-a tras cu ochiul la modele occidentale de 4X4 în special Land-Rover. În cele din urmă, a apărut acest M461. Avea un motor de 2500 de centimetri cubi, pe bezină, cu 70 de cai putere. Putea dezvolta o viteză maximă de 100 de kilometri la oră. Consumul a scăzut considerabil față de modelele anterioare. Adică 17 litri la suta de kilometri. Era un model robust, capabil de performanțe deosebite „off road” pentru acele vremuri.
Se spune că putea să facă cel puțin 100.000 de kilometrii fără reparații majore. M461 se ținea tare și în competițiile internaționale, bătând omoloagele din zona Occidentală. Un IMS M461 a câștigat în anul 1970 Forests Rally din Belgia, dar și ediția din 1973 a unei competiții puternice din Oregon. Fiabilă, interesantă, destul de ieftină, M461 și-a găsit locul pe piața internațională. Prima dată au fost exportate în China, iar mai apoi în Columbia. Au urmat încă alte 30 de țări de pe patru continente. Au fost produse peste 80.000 de unități ale acestui model dintre care mai bine de jumătate s-au dus la export. Au fost țări sud-americane care le-au produs sub licență. Ba chiar și în Egipt, fiind numită „Ramses”. Armata Română le-a folosit o perioadă îndelungată. A participat la numeroase saloane automobilistice, fiind remarcat și chiar premiat. După 1975, producția s-a axat pe noile modele ARO.
Se încarcă comentariile...
