Titlu european cusut cu aţă albă

 În 1962, naţionala de juniori a câştigat Turneul UEFA, actualul Euro U19, după 4-1 cu Iugoslavia, în finala care a avut loc pe „23 August“. O mare parte dintre componenţii acelei echipe au fost „întineriţi“ în acte. România a reuşit să scoată egal (3-0) cu RFG, formaţie la care juca tânărul pe atunci Sepp Maier.

„Adevărul" vă prezintă povestea Stadionului „Naţional" din Bucureşti. A celui vechi, care a purtat, timp de circa patru decenii, numele „23 August". Şi a celui nou, care urmează a fi inaugurat la meciul cu Franţa (6 septembrie). Astăzi veţi afla povestea uneia dintre cele mai înzestrate generaţii de tineri fotbalişti din istoria României, unii dintre ei ajungând mai apoi seniori de drept şi la naţionala mare. Contingentul '62 a fost „devorat" apoi de Steaua şi Dinamo.

Se vorbeşte rareori la noi despre faptul că echipa de fotbal juniori a României a câştigat, în 1962, Turneul UEFA, o întrecere care, la acea vreme, avea valoare de Campionat European. Competiţia s-a desfăşurat în ţara noastră, iar finala s-a disputat la Bucureşti. 80.000 de spectatori au sărbătorit atunci, pe Stadionul „23 August", victoria echipei lui Gheorghe Ola şi Nicolae Dumitrescu, 4-1 în finala cu Iugoslavia - înainte de asta, România câştigase în faţa RFG (3-0) şi a Turciei (4-0), după ce egalase in extremis Belgia (2-2). De remarcat că la nemţi juca Sepp Maier, devenit ulterior unul dintre cei mai buni fotbalişti din istoria fotbalului german.

N-a fost, totuşi, o surpriză prea mare. La ediţia precedentă, din Austria, în 1960, România pierduse (1-2) finala cu Ungaria. În 1958, aceeaşi naţională terminase pe locul 4, iar în 1955 şi 1956 câştigase grupele în care jucase (la aceste ediţii nu s-a organizat faza finală). Revista „Sport" explica succesul juniorilor noştri în felul următor: „Unsprezecele nostru a triumfat pentru că a fost cel mai înzestrat. Cel mai bun portar - Suciu (a primit un singur gol); cea mai puternică linie de fundaşi - Pal, Petescu, Răcelescu (caracterizată prin succes în intercepţii, plasament optim, acţiuni constructive); cea mai rezistentă curea de transmisie - mijlocaşii Jamaiski şi Popescu (a creat la timp plusul numeric în atac sau în apărare, a pus umărul tot timpul pentru realizarea unui joc colectiv şi constructiv); cea mai eficace linie de înaintare - Matei, Dumitriu, Voinea, Gergely, Haidu (a înscris 13 goluri)".

Decoraţi de Dej şi de Traian Băsescu

Titlul european cucerit le-a adus fotbaliştilor români Ordinul Muncii clasa a III-a şi Medalia Muncii, conferite din partea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Populare Române de atunci, Gheorghe Gheorghiu Dej. Ulterior, s-a aflat că nu toţi jucătorii aliniaţi atunci de antrenorii Gheorghe Ola şi Nicolae Dumitrescu aveau 18 ani, cât era prevăzut în regulamentul competiţiei. Gergely, de pildă, se născuse în 1941. Ceea ce înseamnă că în 1962 avea 20-21 de ani. De altfel, în 2008, când preşedintele Traian Băsescu i-a decorat cu Ordinul Meritul Sportiv Clasa a III-a, numele acestuia nu s-a aflat pe lista celor nominalizaţi... Gergely n-a fost, însă, singurul în această postură.

Dintre toţi, Constantin Jamaischi, Vasile Suciu, Aurel Măndoiu şi Sorin Avram aveau sau se apropiau de vârsta cerută. Nici că s-ar fi putut altfel, practica aceasta a „întineririi" sportivilor fiind întâlnită nu numai la noi în perioada comunistă, ci şi în celelalte ţări din „Lagărul socialist".  Contingentul 1962 a fost trecut, în bloc, la Viitorul, formaţie care a fost înscrisă în prima divizie de seniori. Cum aceasta „şi-a permis" să câştige cu Steaua şi cu Dinamo, Federaţia Română de Fotbal a decis desfiinţarea sa. Iar fotbaliştii săi au ajuns exact la cele două grupări departamentale.

"În ceea ce-i priveşte pe juniori, li se cuvin un BRAVO şi recomandarea de-a nu părăsi modestia care le-a adus triumful european.''
Horia Cristea revista „Sport", mai 1962

Lotul României la Turneul UEFA 1962

- Portari: Vasile Suciu (Arieşul Turda), Stere Adamache (Dinamo Galaţi)
- Fundaşi: Sandor Pal (Petrolul Ploieşti), Mircea Petescu (Ştiinţa Timişoara), Mircea Răcelescu (Ştiinţa Timişoara), Aurel Măndoiu (Steaua), Mihai Ivăncescu (Steagul Roşu Braşov)
- Mijlocaşi: Constantin Jamaischi (Foresta Fălticeni), Dumitru Popescu (Ştiinţa Bucureşti), Mircea Neşu (Crişul Oradea), Cicu (Steaua)
- Atacanţi: Sorin Avram (Dinamo Bacău), Emil Dumitriu II (Jiul Petrila), Florea Voinea (Steaua), Vasile Gergely (CSMO Baia Mare), Ion Hajdu (Mureşul Târgu Mureş).

S-au evidenţiat mai  apoi la naţionala mare

Majoritatea jucătorilor care au evoluat pentru România la Turneului UEFA 1962 s-au remarcat mai apoi în campionatul de seniori, precum şi la naţionala mare. În rândurile care urmează vă prezentăm câteva exemple de fotbalişti care au confirmat ulterior.

- Sorin Avram a făcut parte din selecţionata care a participat la Jocurile Olimpice de la Tokyo, în 1964 - una dintre rarele apariţii ale fotbaliştilor români la competiţia polisportivă.
- Format la Petrolul, Florică Voinea a fost campion naţional şi câştigător al Cupei României cu Steaua, fiind unul dintre jucătorii care au evoluat în Vest (la Nîmes, alături de Pârcălab).
- Vasile Gergely, de pildă, a fost component al echipei care s-a calificat la Mondialul din Mexic 1970.
- Component al echipei Arieşul Turda care a învins Rapidul în finala Cupei României, în 1958, Vasile Suciu a apărat mai apoi poarta Stelei, cu care a devenit campion.
- Emil Dumitriu a fost socotit unul dintre cei mai valoroşi atacanţi ai anilor '70, fiind în şapte rânduri internaţional de seniori (a câştigat titlul cu Rapid, în 1967).

Ţările socialiste, printre premiante

Între 1957 şi 2001, Turneul UEFA, devenit mai apoi Campionatul European, a fost rezervat juniorilor sub 18 ani. În urmă cu un deceniu, vârsta acestora (plafonul maxim) a urcat la 19 ani. Cele mai multe titluri (9) au fost cucerite de Anglia, urmată de Spania (8) şi Franţa (7). Majoritatea ţărilor socialiste au câştigat competiţia înaintea căderii „Cortinei de Fier": URSS - 6 titluri, Bul-garia - 3, RDG - 3, Ungaria - 3, Iugoslavia - 2, Cehoslovacia - 1.