România, dezinteresată de sănătate: suntem „campionii sedentarismului“. Consecințele sunt înfiorătoare
0„Dacă nu faci timp pentru sănătatea ta, atunci o să faci timp pentru boala ta“. Această declarație, dată de medicul Virgil Musta prin 2021, a fost printre puținele vorbe înțelepte rostite în pandemie.
În rest, în numele sănătății publice, a existat o doză mare de isterie mediatică, iar astăzi trăim într-o țară „corigentă“ fix la capitolul legat de sănătate publică. Care nu înseamnă doar vaccinare și folosirea unui pumn de medicamente și suplimente, ci presupune să investești timp și energie, zi de zi, pentru a-ți menține sănătatea pe termen lung.
Din păcate, în România, preocuparea oamenilor pentru sport și mișcare e la un nivel foarte scăzut. Iar acum un material publicat de Agerpres, cu ultimele cifre Eurostat, reconfirmă că, într-adevăr, România e „campioana sedentarismului“ la nivel european. E un subiect despre care se vorbește prea puțin în mass-media. Pornind de aici, înțelegem de ce avem farmacii din zece în zece metri și cozi cu bolnavi la cele mai multe dintre ele.
Românii, „certați“ cu ideea de a face sport / mișcare
*Conform ultimelor cifre Eurostat, nu mai puţin de 81% dintre români n-au practicat niciodată vreo formă de sport sau au participat foarte rar la activităţi sportive. La nivel european, aceste cifre se află la 60%.
*Doar 6% dintre români declară că fac sport în mod regulat şi 13% cu o oarecare regularitate.
*Pe categorii de vârste, 89% dintre bărbaţii români de peste 55 de ani şi 90% dintre femeile din aceeaşi categorie n-au practicat niciodată sau foarte rar sport / orice formă de activitate fizică.
*În ceea ce îi priveşte pe cei activi din punct de vedere fizic, doar 2% dintre români frecventează în mod activ sălile de sport.
*Nici în rândul tinerilor români activitatea fizică nu e atrăgătoare, cifrele arătând că doar 11% între cei cu vârste între 15-24 de ani fac mişcare de cinci ori pe săptămână sau mai des, iar 31% nu practică niciodată sport.
De ce românii au devenit sedentari?
Dacă întrebi pe cineva de ce nu face sport, inevitabil, răspunsul se leagă, cumva, de lipsa timpului. Din păcate, de multe ori, vorbim despre o scuză fără temei. În realitate, când vezi că cei mai mulți oameni din jurul tău nu fac sport, ai impresia că, de fapt, activitatea fizică poate lipsi din program. Și, într-adevăr, consecințele nu vor veni de pe o zi pe alta. Dar vor veni în timp.
Consecințele sedentarismului: viață scurtată
Potrivit Institutului Național de Sănătate publică, lipsa activităţii fizice e responsabilă pentru aproape 10% din mortalitatea prematură la nivel mondial, persoanele inactive având un risc crescut de deces de până la 30% în comparaţie cu celelalte.
Conform studiilor prezentate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, persoanele care sunt inactive fizic mai mult de 8 ore pe zi au acelaşi risc de deces ca fumătorii.
Dacă omenirea ar fi mai activă cu 25%, nu mai puţin de 1,3 milioane de decese ar putea fi evitate în fiecare an pe plan mondial.
Din punct de vedere economic, sedentarismul face ravagii la fel de mari, sistemele de sănătate din întreaga lume pierzând anual din această cauză nu mai puţin de 55 de miliarde de dolari. Bani cheltuiţi pentru că alegem să stăm.
Sportul nu înseamnă doar activități dure
Din păcate, în România, oamenii au impresia că a face sport înseamnă să fii în stare să alergi kilometri întregi din start. Sau să faci niște activități dure. Fals! Orice tip de mişcare e denumită generic activitate fizică, printre cele mai frecvente moduri de a fi activ aflându-se mersul pe jos, alergarea sau mersul pe bicicletă.
Foarte important: orice tip de activitate fizică trebuie începută cu o intensitate mică, astfel încât să nu fie descurajantă. Treptat, gradul de dificultate poate crește.
Cât sport trebuie să facem?
*Copiii şi adolescenţii ar trebui să aibă în fiecare săptămână cel puţin 60 de minute pe zi de activitate fizică aerobă, la o intensitate moderată, dar şi activităţi care întăresc muşchii şi oasele.
*În cazul adulţilor, săptămânal ar trebui să facă cel puţin 150-300 de minute de activitate fizică aerobă de intensitate moderată sau cel puţin 75-150 minute de activitate fizică aerobă de intensitate viguroasă. În paralel, adulţii ar trebui să efectueze şi activităţi de întărire musculară.
*Cei de vârsta a treia, de peste 65 de ani, au nevoie de o activitate fizică diversificată în trei sau mai multe zile pe săptămână.
Țările nordice, campioanele mișcării
La nivel european, Finlanda e campioana mişcării şi sportului, cu un procent de 69% din populaţie, urmată îndeaproape de Suedia (67%) şi Danemarca (63%).
Se încarcă comentariile...
