Respectul reciproc

Frumuseţea, eleganţa, armonia, îmbinate cu inteligenţa, forţa, bărbăţia şi dăruirea trebuie să facă din jocul de fotbal  un subiect de admiraţie.

Fotbalistul pe teren nu este - cu unele excepţii - eroul unei povestiri regizate, ci eroul unei întâmplări reale, inedite, fotbalul fiind un spectacol în plină lumină, de un dramatism puternic, care se petrece în lumea reală.

Fotbalul atrage mai ales prin pasiunile pe care le declanşează. De aceea, stimaţi cititori, vă reţin puţin atenţia pentru a fi purtătorul de cuvânt al acestor jucători de fotbal care, deseori, îmi spun: „Noi nu avem întotdeauna în public un aliat sau un suporter fidel; avem senzaţia de a ne găsi  mereu într-o situaţie de examen la care putem cădea pe neaşteptate, ceea ce ne face să trăim într-o constantă stare de tensiune. Noi ştim că spectatorul trăieşte aproape în aceeaşi stare.Dar noi nu înţelegem de ce, uneori, unii care afirmă că ne iubesc, folosesc un vocabular vulgar, ne jignesc, ne insultă."

Jucătorii se transferă, antrenorii şi conducătorii se schimbă, dar suporterul rămâne. Şi el suportă eşecuri, retrogradări, dispariţia vedetelor, erorile unor arbitraje etc. fără să dezerteze niciodată...

În aşteptarea unui respect reciproc, jucători - suporteri, mai bine ne uităm la turneul celor 6 Naţiuni la rugby, unde respectul este  în prim- plan între jucători, arbitri şi spectatori.