Printre cei mai buni 5 portari din Europa, acum se chinuie să pună mâncare pe masa familiei. „Mor de foame. Trăim 3 oameni cu 140 de euro lunar”
0Ivan Budincevic (70 de ani) a fost campion al Iugoslaviei în sezonul 1978/1979, ca portar al lui Hajduk Split. A mai jucat pentru Olimpija Ljubljana, iar în 1988, pe când era la Dinamo Vinkovci, o accidentare gravă i-a pus capăt carierei la doar 33 de ani.
Cluburile la care a evoluat nu și-au plătit datoriile față de el, așa că Budincevic nu și-a mai văzut niciodată banii. S-a întors în orașul natal din Vojvodina, în nordul Serbiei, unde trăiește și acum foarte modest și cu mari lipsuri, conform sportal.rs.
Chiar și așa, fanii lui Hajduk nu l-au uitat. Pentru suporterii echipei, el a rămas unul dintre cei mai buni portari ai Europei, iar de mai multe ori au strâns bani ca să îl ajute.
„După ce am fost fotbalist profesionist, agent comercial, după ce am lucrat în magazine duty-free, am fost ospătar, am antrenat portari la clubul Bačka din Subotica, la sfârșitul primăverii, vara și la începutul toamnei, câștig ceva bani muncind în agricultură: sap, ar, semăn, plantez, culeg, lucrez la fermieri, efectiv ca muncitor zilier. Nu am asigurare medicală, nici măcar nu mă mai înregistrez la Oficiul de Ocupare a Forței de Muncă. Nu are rost. De meserie sunt tâmplar, dar nu există muncă pe care să nu o fac!”, explică Budincevic.
„Toți m-au uitat, mor de foame, fără un ban și fără economii!”
„Tot ce auziți despre mine este adevărat. Toți m-au uitat, iar eu aproape mor de foame! Sunt fără niciun venit și fără economii. Trebuie să spun imediat că este o problemă socială, nu una națională.
Soția mea, Ruža, și cu mine suntem șomeri de ani de zile, încercăm totul pentru a ne angaja undeva, am lucra orice doar pentru a câștiga pâinea. Singurul venit pe care îl avem este pensia soacrei mele Marija, care se ridică la 140 de euro pe lună. Din asta trăim noi trei, deocamdată fără nicio perspectivă de îmbunătățire a situației. Aștept primăvara pentru a câștiga câțiva bani. Dar am îmbătrânit, este greu să muncesc. Mă doare, și soția s-a îmbolnăvit, a avut un infarct, are două stenturi!”, a dezvăluit croatul originar din Voivodina.
„Nu am știut să lupt pentru drepturile mele!”
Deși a fost campion al Iugoslaviei și considerat unul dintre cei mai buni portari ai vremii, destinul nu i-a adus liniștea financiară lui Budincevic. Fostul portar mărturisește că mai multe echipe nu și-au achitat nici acum datoriile față de el.
„Multe cluburi mi-au rămas datoare, nu am știut să lupt pentru drepturile mele. Aici nu mă refer la Hajduk, care mi-a plătit totul până la ultimul cent, dar mi-au rămas datoare Olimpija Ljubljana și Dinamo Vinkovci, actuala Cibalia. Ambele cluburi, împreună, aproximativ 50.000 de mărci germane de atunci. Dacă aș avea măcar acum acești bani!”, a spus fostul campion al Iugoslaviei.
„A fost printre cei mai buni cinci portari din Europa!”
Fostul coechipier și antrenor Srećko Lušić și-a adus aminte de modul în care cariera lui Budincevic a luat sfârșit. A suferit o accidentaregravă care l-a obligat să-și ia adios de la terenul de fotbal.
„Îmi amintesc că a pornit spre o minge lungă, un jucător nu a reușit să-l sară și l-a lovit cu genunchiul în cap. Din păcate, cu acea ocazie, Buda a suferit o accidentare gravă, i-a terminat cariera. Păcat, era un portar de top. La acea vreme, cel mai bun din Iugoslavia, și de departe cel mai bun de la Dinamo Vinkovci și Cibalia din toate timpurile. Ba chiar aș îndrăzni să spun că a fost printre cei mai buni cinci portari din Europa în acei ani!”, a subliniat el.
Se încarcă comentariile...
