Doar 200 de romani au legitimatii de jucator de badminton

* Turneele mari din Asia, cum ar fi China Open din Guangzhou, au premii de sute de mii de dolari * Un "fluturas" costa 2 euro, iar la un antrenament sustinut se consuma 10-15 "fluturasi" * La noi, sportivii cu statut de semiamatori se autofinanteaza

"Inainte de '89, badmintonul era pus, alaturi de cursele in saci, la capitolul "sportul pentru toti"", povesteste presedintele Federatiei Romane de Badminton, Radu Ionescu. Sport de performanta prea putin apreciat in Romania, badmintonul cunoaste un succes extraordinar in lume si mai ales in zona asiatica. Desi este al treilea sport in lume ca numar de practicanti, in tara noastra sunt legitimati in jur de 200 de practicanti. Amatori si semiamatori, sportivii din Romania practica badmintonul doar de placere, apeland la propriul buzunar pentru finantare. "Sunt mai multe aspecte care defavorizeaza practicarea badmintonului. In primul rand, este educatia, copiii romani fiind invatati sa evite sportul in scoli prin scutiri la orele de sport. Este si o problema de infrastructura, badmintonul fiind un sport de sala. Se tot vorbeste de cele 400 de sali de sport. Daca ar fi si functionale, atunci totul ar fi perfect. Evident, lipsa banilor este un obstacol important. Desi ne chinuim sa atragem fonduri, majoritatea firmelor contactate habar nu au de legea sponsorizarii. Oricum, fara o prezentare adecvata in mass-media, nu stie nimeni de noi", spune Radu Ionescu. Doar cu indemnizatia de efort si o masa calda la club, practicantii de badminton fac rost de sponsori dupa cum le este norocul, pentru a merge la turnee in strainatate. De trait din badminton nici nu poate fi vorba. Florin Posteuca este din Timisoara, are 28 de ani si este de noua ori consecutiv campion national. Face badminton din placere, de la varsta de noua ani. "Sa faci badminton in Romania inseamna sa ai un hobby pe care sa-l practici dezinteresat. Pentru mine, avantaje materiale nu au existat. E drept, am avut parte de un sponsor care m-a ajutat sa particip la turnee in strainatate. Oricum, ca sa traiesti din badminton si sa pui si bani deoparte, trebuie sa fii in primii 10 sau 20 din lume". Ca orice sportiv de valoare, Posteuca a avut si sansa de a evolua in strainatate, la cluburi din Italia si Ungaria. Spre deosebire de alte sporturi, un practicant de badminton la un club din strainatate primeste un salariu care nu ar fi foarte mare nici in Romania, 400-500 de euro lunar. "Cheltuielile sunt destul de mari. O minge (n.r. - popularul fluturas) costa cam 2 euro, iar la un antrenament sustinut se irosesc cam 10-15 mingi. Pentru a face performanta, trebuie ca un club sa cheltuiasca cam 20.000 de euro anual. Unde se poate face asa ceva in Romania?", spune Posteuca. In Asia, concurenta intre practicantii de badminton este atat de mare incat sportivii efectueaza cicluri de doi ani de mare performanta, timp in care sunt storsi de vlaga, dupa care ies din circuit. Dar merita, pentru ca premiile turneelor mari sunt de sute de mii de dolari. De exemplu, China Open de la Guangzhou are premii de 250.000 de dolari. La noi, in lipsa banilor, putini se inghesuie la badminton. Totusi, au existat sanse ca la dublu feminin Romania sa fie reprezentata la Olimpiada de la Atena. Echipa formata din Alexandra Olariu si Florentina Petre de la clubul Stiinta Bacau a ajuns intre primele 50 de cupluri din lume. Lipsa banilor a intrerupt seria turneelor internationale, astfel incat cele doua sportive au pierdut calificarea la Olimpiada. Putini stiu, insa, ca Romania a avut un participant, Florin Balaban, la Jocurile Olimpice de la Barcelona, din 1992, prima editie la care badmintonul a fost prezent. O alta sportiva de origine romana, Erica Stich, s-a stabilit in Italia la mijlocul anilor 90, castigand de mai multe ori titlul national in Peninsula. Chiar daca in lume badmintonul romanesc nu conteaza, in Balcani romanii se afla in mod traditional pe locul doi, dupa bulgari. La ultima Balcaniada, anul trecut, tara noastra a cucerit trei medalii de aur, fiind data drept exemplu de forul european pentru aceasta zona a Europei. La nivel intern, se desfasoara un campionat national de badminton la care participa in jur de 25 de cluburi. Desi urmatoarea etapa este fixata la Onesti, sala care urmeaza sa gazduiasca competitia nu este terminata, astfel ca ultima etapa a campionatului national de badminton ar putea avea loc la Bucuresti, in intervalul 19-21 noiembrie.