A apărut reacția lui Edy Iodănescu, după ce Gică Hagi a spus că Mircea Lucescu este cel mai mare antrenor din istoria României

Venit miercuri după-amiază la căpătâiul lui Mircea Lucescu (80 de ani) pentru a-și luat rămas-bun, Gică Hagi (61 de ani) a tras concluzia: „Il Luce” a fost cel mai mare antrenor de fotbal din istoria României.

Edward Iordănescu a condus echipa națională FOTO FRF

Afirmația redeschide o dispută veche și interminabilă, fiecare cu argumente valide, între „steliști” și „restul lumii”. Primii consideră că Emeric Ienei și Anghel Iordănescu, primul câștigător de Cupa Campionilor Europeni, iar celălalt cu un loc 5 în palmares la Campionatul Mondial cu echipa națională plus trofuul continentat cucerit ca antrenor secund și ca jucător, ar merita, de fapt, să fie pe primele locuri. Chiar FRF a stabilit că Iordănescu este antrenorul secoului trecut. Sunt și opinii care socotesc că Ștefan „Piști” Kovács merită titulatura onorifică de „cel mai mare” datorită celor două „urecheate” ridicate cu Ajax Amsterdam, care-l avea în echipă pe Johan Cruyff.

„A fost un câștigător”

Pe Lucescu, Hagi l-a descris mai mult decât un mare antrenor. Este socotit un vizionar, un părinte, ceea ce alți antrenori români nu au putut fi, dincolo de performanțele sportive bifate. Latura umană i-a potențat rezultatele. În plus, Lucescu a avut arta de a promova tineri, o calitate rară: Hagi, Răducioiu, Lupescu, Andone, Rednic, Pirlo n-au fost așteptați să se „coacă” pe margine, ci au fost aruncați în luptă, ca să se călească. Pe unii i-a trimis la școală, s-a ocupat personal de educarea lor. „Nea Mircea a fost un om care ne-a învățat să fim deschiși, să devenim mai buni, să fim puternici, să fim curajoși și să faci cu pasiune, așa cum el a iubit meseria și tot ce a făcut pentru fotbal. E un exemplu pentru mine. De mic a avut încredere în mine și-i mulțumesc. Ne-a învățat să iubim ce facem, că doar așa poți ajunge sus. Și curajul. El asta a avut dintotdeauna, curajul de a face lucrurile. A fost un câștigător și ca fotbalist, și ca antrenor. Cel mai mare din toate timpurile! Să ajungi al treilea în lume (n.r. - ca număr de trofee, după Ferguson și Guardiola) e ceva extraordinar, la care e greu să te și gândești. Fundamentală a fost (n.r. - prima convocare la echipa națională). Tot ce am făcut în viață a fost datorită profesorilor pe care i-am avut. Nea Mircea a avut curajul să mă ia direct la echipa mare și a influențat toată cariera mea. Nea Mircea a luptat până în ultima clipă și a făcut-o cu curaj. A fost un profesor. Am vorbit acum două zile, la spital, în ziua în care s-a simțit bine, apoi s-a întâmplat ce s-a întâmplat”, a spus Gică Hagi, căruia „Il Luce” i-a pus banderola de căpitan la 18 ani la națională, apoi l-a adus într-o formă sportivă senzațională la Brescia pentru Mondialul american din 1994. Rând pe rând, și alți „copii” ai lui Mircea Lucescu au venit pe Arena Națională, unde până aseară s-a aflat sicriul, acoperit cu drapelul României. Coșciugul a stat pe o scenă construită pe esplanada de la tribuna oficială. La căpătâiul fostului selecționer a fost așezată o fotografie a acestuia și o coroană albă de flori, iar în stânga și dreapta se aflau patru membri ai Gărzii de onoare a Jandarmeriei Române.

„Nu se mai naște altul”

Gașca de la Dinamo nu putea lipsi: Mircea Rednic, Ioan Andone, Ionuț Lupescu, Dorin Mateuț, Dănuț Lupu... Dar au fost și personalități din afara fotbalului (Elisabeta Lipă, și Simona Halep). „Puriul” a ținut să-și exprime mulțumirea pentru ajutorul primit, dar și speranța că nu și-a supărat mentorul. „Mi-a decis soarta, mi-a decis cariera. Când m-am întors de la academia Luceafărul, m-au dorit la FC Argeș, era un schimb și Halagian a insistat. Mi-a zis, «Crețulică», că așa îmi zicea, nu Strâmbul, «Nu pleca, aici ai șanse să joci». Am rămas și am reușit să fac performanță și ca jucător, și ca antrenor. Noi am pierdut cel mai mare antrenor pe care l-am avut și nu cred că se va mai naște unul ca el. S-a întors în țară, dorința de a reuși să califice echipa națională. A crezut foarte mult, până la sfârșit, chiar dacă medicii i-au sugerat să se oprească. A suferit, de când îl cunosc, o dată nu l-am văzut să stea pe bancă. Tot timpul era prezent în joc, se ocupa de tot, voia să le facă pe toată. Cu timpul, organismul cedează. Pentru el, fotbalul a fost viața lui, mereu a vrut să performeze. Ultima dată când am vorbit cu el nu a vrut să mă asculte, ne împingeam cu Andone, încercam să-i spunem să nu accepte postul de selecționer. Nu ne-a ascultat, nici noi nu prea îl ascultam tot timpul. Ținând cont că eu veneam dintr-o familie săracă, aveam nevoie de cineva care să mă ghideze. Sper că nu l-am dezamăgit, acum nu mai contează”, a spus Rednic (63 de ani).

„Ce tată ai avut!”

„Trebuia să trăiască mai mult, dar pasiunea, a pus suflet și uite unde s-a ajuns. Lasă generații întregi de jucători pe care i-a crescut, i-a trimis spre școală. Sunt multe. Păcat că se pierde un asemenea om, mare păcat. Pasiunea pentru fotbal... La el, pe primul loc a fost fotbalul. Tot timpul a fost dispus să învețe, să se informeze, niciodată n-a rămas în urmă cu ceva. Dispare asta la noi, rezultate nu sunt. Din păcate, îl conducem pe ultimul drum. Neașteptat. Anul trecut ne-am întâlnit de multe ori și acum... Am vorbit cu el din spital, mi-a zis că se externează, era iar... Avea o stare care-ți transmitea că omul ăsta nu poate muri. Trebuia să ne întâlnim, dar n-am mai apucat. Un om deosebit. Îi spuneam lui Răzvan: «Ce tată ai avut!»”, a completat Ioan Andone (66 de ani), zis „Fălcosul”. 

Iordănescu jr. pune 3 tehnicieni pe același nivel

Edward Iordănescu (47 de ani) a publicat o fotografie care parcă se vrea un răspuns de la distanță la topul lui Hagi, în care apar toți cei 3 mari antrenori români, cu o mențiune pentru Kovács: tatăl lui, Anghel, Emeric Ienei și Mircea Lucescu. Antrenorul care a cucerit Cupa Campionilor Europeni cu Steaua a decedat în urmă cu 5 luni. Realizată pe fostul stadion din Ghencea, fotografia îi înfățișează pe cei 3 giganți. Edward, predecesorul lui Mircea Lucescu la cârma echipei naționale, i-a numit „cei mai mari” antrenori români. Nu-i diferențiază, așa cum a făcut-o Hagi. Edy Iordănescu a explicat fotografia.

„O poză cât o mie de cuvinte... Câtă istorie, câtă forță, câtă identitate în spatele fiecăruia. Pentru mine... CEI MAI MARI. Ar mai fi un nume, dar nu am avut privilegiul să-l prind. Așa că mă opresc la acești trei. Doi s-au dus... și parcă erau nemuritori. Unul după altul, într-un timp nedrept de scurt. Am amintiri cu fiecare dintre ei. Sunt norocos. Sunt privilegiat. Îi mulțumesc lui Dumnezeu că am avut onoarea să îi cunosc. Și îi mulțumesc lui Dumnezeu că tata este încă lângă mine. Fotbalul românesc nu pierde doar valori... ci, încet, pare că își pierde și identitatea. Dumnezeu să îl odihnească!”, a scris cel care a dus România la Euro 2024.