Surprinzătoarele remedii antice

Medicamentele preparate de medicii Greciei Antice, în urmă cu 2000 de ani, le produc surprize oamenilor de ştiinţă moderni.

În urmă cu 20 de ani, arheologii au descoperit, în largul coastelor Toscanei (Italia), epava unei corăbii antice, datând din anul 130 î.Ch. Confecţionată din lemn de nuc, aceasta era plină cu medicamente şi vase de sticlă siriene. Abia recent, însă, arheo-botaniştii au avut ocazia să analizeze în mod direct conţinutul pastilelor preparate de medicii din Grecia Antică. Majoritatea me­­dicamentelor descoperite în epavă erau perfect uscate, „gata de a fi folosite de către bolnavii de acum două milenii".

Examinarea ADN-urilor prezente în vechile pastile a relevat faptul că acestea erau preparate prin amestecarea a peste zece extracte din plante, de la hibiscus, la ţelină. Robert Fleischer, cercetător la Smithsonian's National Zoological Park, din Washington D.C., a comparat secvenţele de ADN din două dintre pastilele examinate cu mostre păstrate în GenBank (baza de date genetice a Institutului Naţional de Sănătate al SUA) şi a constatat că „majoritatea acestor plante erau cunoscute în lumea antică pentru virtuţile lor terapeutice". Fleischer dă ca exemplu coada şoricelului, folosită pentru stoparea hemoragiei, sau morcovul, considerat, odinioară, drept remediu universal.

În opinia lui Alain Touwaide, de la Smithsonian Institution National Museum of Natural History, „aceste analize au oferit dovada concretă a adevărului celor scrise de către medicii lumii antice, Dioscorides şi Galen, în tratatele lor". Totuşi, rezultatele cercetării au ridicat şi unele semne de întrebare, legate de prezenţa în unele medicamente a unor urme de floarea-soarelui, plantă despre care se crede că a fost adusă în Europa după descoperirea continentului american, în secolul al XV-lea. Dacă acest lucru se confirmă şi nu este vorba de o contaminare recentă a probelor, botaniştii vor fi nevoiţi să revizuiască istoria respectivei plante şi răspândirea ei pe glob.

Specialiştii speră să dovedească eficienţa vechilor medicamente, ceea ce ar contrazice opiniile unor oameni de ştiinţă, care consideră remediile antice simple şarlatanii. O anumită parte a lumii ştiinţifice argumentează că presupusul efect curativ al medicamentelor de acum două milenii s-ar fi datorat prezenţei în componenţa lor a opiumului, drog care ar fi indus pacienţilor o stare de relaxare generală şi iluzia vindecării.